Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru verism

VER├ŹSM s. n. Curent literar ╚Öi muzical (de oper─â) ap─ârut ├«n Italia la sf├ór╚Öitul sec. XIX sub influen╚Ťa realismului ╚Öi a naturalismului francez. ÔÇô Din it. verismo, fr. v├ęrisme.
VER├ŹSM s. n. Curent literar ╚Öi muzical (de oper─â) ap─ârut ├«n Italia la sf├ór╚Öitul sec. al XIX-lea, care abordeaz─â teme realiste (╚Öi naturaliste) legate de via╚Ťa cotidian─â ╚Öi de faptele oamenilor simpli. ÔÇô Din it. verismo, fr. v├ęrisme.
VER├ŹSM s. n. Curent artistic care urm─âre╚Öte s─â reprezinte realitatea. V. realism.
ver├şsm s. n.
ver├şsm s. n.
VER├ŹSM s.n. Curent artistic ╚Öi literar ap─ârut ├«n Italia ├«n sec. XIX, tributar influen╚Ťei naturalismului francez, care ├«╚Öi propune s─â prezinte realitatea a╚Öa cum este, f─âr─â a exclude aspectele vulgare ╚Öi hidoase. [Cf. it. verismo, fr. v├ęrisme].
VER├ŹSM s. n. curent artistic ╚Öi literar ap─ârut ├«n Italia la sf├ór╚Öitul sec. XIX, care, sub influen╚Ťa naturalismului francez, ├«╚Öi propunea s─â prezinte realitatea vie╚Ťii cotidiene, ├«ntemeiat─â pe observa╚Ťie ╚Öi analiz─â, pe veridicitate. (< it. verismo, fr. v├ęrisme)
VER├ŹSM n. Curent ├«n literatur─â ╚Öi art─â, ap─ârut la sf├ór╚Öitul sec. XIX ├«n Italia, ├«ndreptat ├«mpotriva romantismului. /<it. verismo, fr. verisme
verism (< it. verismo ÔÇ×realismÔÇŁ), ╚Öcoal─â italian─â de oper─â*, de la sf├ór╚Öitul sec. 19, al c─ârei corespondent ├«n literatur─â a fost realismul, reprezentat de Balzac ╚Öi Stendhal, apoi de Flaubert, Zola, Maupassant ÔÇô mai ales ├«n forma sa naturalist─â, precum ╚Öi pozitivismul lui Auguste Comte ╚Öi determinismul lui Hippolyte Taine ├«n filozofie. Tendin╚Ťa ╚Öi doctrina v. era ├«nlocuirea libretelor* idealiste cu subiecte inspirate din realitatea vie╚Ťii cotidiene. Ele erau ├«ntemeiate pe observa╚Ťie ╚Öi analiz─â, pe veridicitate, pe ├«nl─âturarea diferen╚Ťelor dintre frumos ╚Öi ur├ót, bine ╚Öi r─âu. Lini╚Ötea ╚Öi senin─âtatea ac╚Ťiunii din operele clasice au fost ├«nlocuite ├«n opera verist─â cu dramatismul ╚Öi disperarea. Ariile* de coloratur─â* sau recitativele* lirice au c─âp─âtat o tent─â melodramatic─â de un naturalism pronun╚Ťat. ├Änainte ca Mascagni s─â scrie Cavaleria rusticana (1890) ╚Öi Leoncavallo Paia╚Ťe (1892) ÔÇô prima red├ónd scene din via╚Ťa ╚Ť─âr─âneasc─â, a doua, scene din via╚Ťa circului, Verdi prefigura v. ├«n opere ca Rigoletto, Trubadurul, Othello, Falstaff, mai ales prin tensiunea dramatic─â ╚Öi conflictele dintre personaje, descrise f─âr─â re╚Ťineri. Opera care a st├órnit cele mai mari controverse din pricina ÔÇ×naturalismuluiÔÇŁ s─âu exacerbat a fost Louise (1900) de Gustave Charpentier. Opera a fost comparat─â cu o ÔÇ×parodie a operei clasiceÔÇŁ. Elementele ei muzicale se transform─â ├«n adev─ârate simulacre a ceea ce ├«nsemna rafinament ╚Öi poezie; ÔÇ×vechea serenad─â a tenorului din culise este ├«nlocuit─â cu lamenta╚Ťia unui c├ónt─âre╚Ť ├«n curtea hotelului, baletul tradi╚Ťional prin dans, ├«n locul muzicii de lux, miorl─âituri, ├«n fine, aceast─â oper─â realist─â este de o mare triste╚Ťe, aceea pe care o ├«ncerci ├«n fa╚Ťa unei copii prea exacte a unor scene penibile din via╚Ť─âÔÇŁ. De un v. ÔÇ×mai liricÔÇŁ sunt ╚Öi unele dintre operele lui Puccini: Boema, Tosca, Cio-Cio-San. O apropiere s-ar putea face ╚Öi ├«ntre v. propriu-zis ╚Öi maniera ├«n care Berg, de ex., ╚Öi-a construit operele Wozzeck ╚Öi Lulu, intensific├ónd paroxistic st─ârile suflete╚Öti ale personajelor. V. italian i-a influen╚Ťat ╚Öi pe compozitorii ╚Öcolilor na╚Ťionale (Smetana, Jan├ícek, Musorgski) sau pe unii compozitori rom├óni (Dr─âgoi, Negrea).

Verism dex online | sinonim

Verism definitie

Intrare: verism
verism substantiv neutru (numai) singular