VERICEÁ, vericele, s. f. (Regional) Verișoară. Ia-ți, mireasă, ziua bună... De la strat de floricele și neamuri și vericele. MARIAN, NU. 299.

VERICEÁ, vericele, s. f. (Reg.) Verișoară. – Din veric + suf. -ea.

VERICEÁ s. v. vară, verișoara.

vericea s. v. VARĂ. VERIȘOARĂ.