VERGURÍE, vergurii, s. f. (Învechit) Feciorie, castitate. Acest sovon se leagă după cununie pe după grumazul miresei în semnul verguriei. MARIAN, NU. 440.

VERGURÍE, vergurii, s. f. (Înv.) Feciorie, castitate. – Din vergură + suf. -ie.

VERGURÍE s. v. candoare, castitate, feciorie, inocență, neprihănire, nevinovăție, pudicitate, pudoare, virginitate.

verguríe f. Vechĭ. Virginitate.

vergurie s. v. CANDOARE. CASTITATE. FECIORIE. INOCENȚĂ. NEPRIHĂNIRE. NEVINOVĂȚIE. PUDICITATE. PUDOARE. VIRGINITATE.