10 definiții pentru verdet
VERDÉTE, verdeți,
s. m. (Regional)
1. (
Iht.) Boiștean. Larva fluturelui-de-varză.
2. Bîtă scurtă și groasă de lemn verde; retevei, scurtătură. – Variantă: (
1)
verdéț (MARIAN, INS. 292)
s. m. VERDÉTE, verdeți,
s. m. (
Reg.)
1. (
Iht.) Boiștean.
2. Larva fluturelui-de-varză.
3. Bâtă scurtă și groasă de lemn verde. – Din
verde +
suf. -ete.
VERDÉT s. v. florean, florinte. VERDÉTE s. v. boiștean, par, parmac, retevei, scurtătură. verdeț m. Zool. boiștean (după spinarea-i verde ca iarba).
verdéte m. (d. verde). Munt. Vest. Boiștean. Olt. Nuĭa verde.
verdet s. v. FLOREAN. FLORINTE. verdete s. v. BOIȘTEAN. PAR. PARMAC. RETEVEI. SCURTĂTURĂ. VERDEȚ, Ilie (1925-2001, n. Comănești, jud. Bacău), om politic român. Comunist. Prim-min. (1979-1983). A întemeiat Partidul Socialist al Muncii, fiind ales în funcția de președinte (1992-2000). Verdet dex online | sinonim
Verdet definitie
Intrare: verdete
verdeț substantiv masculin
verdete substantiv masculin