Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

5 defini╚Ťii pentru vatican

vaticán adj. m., pl. vaticáni; f. sg. vaticánă, pl. vaticáne
Vatican n. 1. colin─â din Roma, pe malul drept al Tibrului; 2. palatul papilor zidit la poalele colinei: Vaticanul, decorat de Michel-Angelo (Capela Sixtin─â) ╚Öi de Rafael (Lojele), con╚Ťine Muzee ╚Öi Biblioteca Vatican─â; 3. fig. Curtea din Roma, sf├óntul Scaun.
SAN PIETRO IN VATICAN, bazilic─â ├«n Roma, l├óng─â Palatul Vaticanului. Cea mai mare bazilic─â cre╚Ötin─â, a c─ârei prim─â form─â a fost ridicat─â de Constantin cel Mare ╚Öi consacrat─â ├«n 326. ├Än 1452 papa Nicolae V ├«i ├«ncredin╚Ťeaz─â refacerea lui B. Rossellino. Lucr─ârile, ├«ntrerupte ├«n 1455, sunt reluate din ini╚Ťiativa papei Iuliu II care-i ├«ncredin╚Ťeaz─â lui Bramante continuarea bazilicii g├óndit─â ca un edificiu ├«n form─â de cruce greceasc─â ╚Öi cupol─â central─â. Un nou proiect este propus de Rafael ├«n 1514. O dat─â cu Michelangelo ╚Öi B. Peruzzi (1547) este reluat proiectul lui Bramante. G. della Porta ╚Öi D. Fontana ridic─â (1588-1589), marea cupol─â conceput─â de Michelangelo. Bazilica a fost consacrat─â ├«n timpul papei Urban VIII (1626). ├Än fa╚Ťa altarului principal se afl─â grandiosul baldachin ├«n bronz al lui Bernini, iar la intrare ÔÇ×Piet├áÔÇŁ lui Michelangelo. Bazilica ad─âposte╚Öte mormintele mai multor suverani pontifi.
VATICAN, Cetatea Vaticanului ~ (Stato della Citt├á del Vaticano/Status civitatis Vaticanae), stat ├«n S Europei, ├«n perimetrul Romei (Italia), pe dreapta r├óului Tibru; 0,44 km2 (cel mai mic stat din lume); re╚Öedin╚Ťa papei ╚Öi centrul mondial al catolicismului. 921 loc. (2005) ÔÇô statul cu cel mai redus num─âr de loc. din lume. Limba oficial─â: italiana; latina este limba Bisericii romano-catolice. Religia: cre╚Ötin─â (romano-catolic─â) 100%. De dimensiuni liliputane (c. 900 m lungime max. ╚Öi c. 600 m l─â╚Ťime max.) statul V. este amplasat pe colina omonim─â (una dintre cele ╚Öapte coline ale Romei) cu alt. ├«ntre 19 m ╚Öi 75 m. ├Änconjurat de ziduri, V. dispune de ╚Öase intr─âri, dintre care trei pentru public (inclusiv intrarea ├«n muzeul V. amplasat─â ├«n zidul de nord). V. cuprinde bazilica San Pietro, pia╚Ťa omonim─â, palatele V., muzee, gr─âdini; ├«n afara acestui spa╚Ťiu Sf├óntul Scaun dispune de alte 13 edificii ├«n Roma (bazilicile Santa Maria Maggiore, San Giovanni ├«n Laterano, San PaoloÔÇÖ fuori le Mura, unele palate ╚Öi vile), palatul de la Castel Gandolfo (re╚Öedin╚Ťa estival─â a papei) ╚Öi zona din apropiere de Cesano (├«n vecin─âtatea Romei). Clim─â mediteranean─â. Sursele de venit ale statului sunt reprezentate de Instituto per le Opere di Religione (IOR, 1887), de contribu╚Ťii voluntare, dona╚Ťii ╚Öi dob├ónzile investi╚Ťiilor f─âcute ├«n str─âin─âtate, din comercializarea timbrelor po╚Ötale ╚Öi din turism. V. dispune de un patrimoniu cultural ╚Öi artistic inestimabil care atrage anual mil. de turi╚Öti din ├«ntreaga lume. ├Äntregul stat a fost inclus (din 1984) ├«n Patrimoniul cultural universal. Bazilica San Pietro, cel mai mare edificiu religios cre╚Ötin din lume; ÔÇ×Capela Sixtin─âÔÇŁ; Palatul Vatican (construit ├«ncep├ónd cu sec. 15) cuprinde muzeele Pio-Clementino (cu sculpturi antice elene ╚Öi romane, ├«ntre care ÔÇ×grupul LaocoonÔÇŁ, ÔÇ×Apolo din BelvedereÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×AtletulÔÇŁ), Chiaromonti (sec. 19). Galeria candelabrelor. Muzeul egiptean, Muzeul etrusc, Muzeul Etnologic, Muzeul istoric; faimoase sunt, de asemenea, Pinacoteca (unde pot fi admirate tablouri de Rafael ╚Öi al╚Ťi pictori celebri ai Rena╚Öterii italiene ╚Öi europene), Galeria h─âr╚Ťilor, Galeria de tapiserii ╚Öi Biblioteca cu peste 2 mil. volume ╚Öi o colec╚Ťie de h─âr╚Ťi ╚Öi manuscrise (65.000 cele mai multe ├«n latin─â ╚Öi greac─â) unic─â ├«n lume. ÔÇô Istoric. V. este ast─âzi cel mai mic stat suveran al Globului, constituit ├«n 1929 pentru a asigura o baz─â temporal─â suveranit─â╚Ťii spirituale a papei. Episcopul ora╚Öului Roma, considerat urma╚Ö al Sf. Apostol Petru, ├«╚Öi impune treptat primatul ├«n Italia, apoi asupra episcopilor din Occidentul latin. ├Än 313, Papalitatea dob├ónde╚Öte proprietatea domeniului Lateran din Roma, care devine re╚Öedin╚Ťa princiar─â p├ón─â ├«n 1309. Papa Gelasius I (492-496) afirm─â primatul puterii spirituale a papei asupra celei lume╚Öti, ceea ce va declan╚Öa, ├«n Ev. med., conflicte ├«ntre Papalitate ╚Öi suveranii Sf├óntului Imp. Roman (ÔÇ×lupta pentru ├«nvestitur─âÔÇŁ) sau regii Fran╚Ťei (ÔÇ×captivitatea babilonean─âÔÇŁ, la Avignon, ├«n 1309-1377). Statul papal ia fiin╚Ť─â ├«n sec. 8, c├ónd papa ob╚Ťine ├«n st─âp├ónire fostele posesiuni bizantine din Italia central─â, sporite ├«n cursul Ev. med., f─âc├ónd din Roma centrul politic ╚Öi spiritual al Bisericii catolice. ├Än Ev. med., statul papal de╚Ťine un rol important pe e╚Öichierul politic european. Reforma (sec. 16) scoate de sub autoritatea papal─â terit. ai c─âror loc. ├«mbr─â╚Ťi╚Öeaz─â confesiunea protestant─â. Declinul puterii papale continu─â ╚Öi ├«n sec. 17-18. Desfiin╚Ťat de c─âtre Napoleon I, statul papal (0,44 km2) este restaurat prin hot─âr├órile Congresului de la Viena (1814-1815), dar terit. sale sunt ├«nglobate ├«n statul na╚Ťional italian. ├Än 1870, trupe italiene ocup─â Roma, ultimul bastion de╚Ťinut de Papalitate ╚Öi o proclam─â, la 20 aug. 1870, capitala Italiei. ├Än semn de protest, papa se retrage (1870) ├«n Vatican, pe care nu-l p─âr─âse╚Öte p├ón─â ├«n 1929. Legea din 1871 garanta papei suveranitatea ╚Öi libera exercitare a autorit─â╚Ťii sale spirituale. Statul V. ia fiin╚Ť─â prin Tratatul de la Lateran din 11 febr. 1929 (devenit art. 7 al Constitu╚Ťiei italiene din 26 mart. 1947), c├ónd statul italian recunoa╚Öte V. proprietatea exclusiv─â ╚Öi jurisdic╚Ťia suveran─â asupra unui cartier din NV Romei. Noua Constitu╚Ťie a Italiei din 22 dec. 1947 reafirm─â adeziunea la Concordat (prin care religia catolic─â devine religie de stat pe terit. italian) ╚Öi la Tratatul de la Lateran. Conclavul V. ├«l alege, la 16 oct. 1978, pe cardinalul Karol Wojty┼éa, arhiepiscop de Cracovia, drept cel de-al 264-lea pap─â, Ioan Paul II devenind primul pap─â neitalian de dup─â 1523 ╚Öi cel mai t├ón─âr di ultimul sec. Personalitatea puternic─â ╚Öi dinamic─â a papei Ioan Paul II marcheaz─â din plin istoria Bisericii catolice din ultimele decenii. Noul Concordat dintre V. ╚Öi Italia, semnat la 18 febr. 1984, ├«l ├«nlocuie╚Öte pe cel din 1929 ╚Öi consacr─â abolirea ÔÇ×rela╚Ťiilor specialeÔÇŁ instaurate prin Tratatul de la Lateran, Biserica catolic─â ╚Öi statul italian fiind acum ÔÇ×independente ╚Öi suveraneÔÇŁ, catolicismul ├«ncet├ónd a mai fi religia oficial─â a statului italian, iar predarea religiei ├«n ╚Öcolile italiene devenind facultativ─â. ├Än 1993, V. ╚Öi statul Israel se recunosc reciproc, iar la 15 iun. 1994 stabilesc rela╚Ťii diplomatice. Ioan Paul II se afirm─â, ├«n decursul celor 25 de ani de pontificat, ca un factor activ ├«n via╚Ťa interna╚Ťional─â, milit├ónd, ├«n cursul vizitelor sale ├«ntreprinse ├«n cele 129 de ╚Ť─âri ale lumii (multe situate ├«n zone de conflict ÔÇô Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina, Liban, Cuba, Israel ╚Ö.a.), pentru pace ╚Öi concordie. Vizit├ónd, ├«n mai 1999, Rom├ónia, Ioan Paul II este primul suveran pontif care p─â╚Öe╚Öte pe p─âm├óntul unui stat locuit ├«n majoritate cov├ór╚Öitoare de credincio╚Öi ortodoc╚Öi. La 30 oct. 1999, Biserica catolic─â ╚Öi Uniunea Mondial─â Protestant─â semneaz─â, la Augsburg, un document care pune cap─ât unor dispute vechi de 450 de ani ├«ntre aceste dou─â confesiuni cre╚Ötine. ├Än timpul manifest─ârilor, suveranul pontif a cerut iertare pentru gre╚Öelile comise de catolici, ├«n ultimii dou─â mii de ani, ├«mpotriva semenilor lor, pentru persecu╚Ťiile religioase sau discrimin─ârile fa╚Ť─â de femei. C─âl─âtoria lui Ioan Paul II ├«n Grecia (2001) este prima vizit─â a unui pap─â dup─â Marea Schism─â (1054) care a separat cele dou─â Biserici. Vizit├ónd Siria (2001), Ioan Paul II este primul pap─â care intr─â ├«ntr-o moschee ╚Öi se roag─â ca musulmanii ╚Öi cre╚Ötinii s─â-╚Öi ierte reciproc f─âr─âdelegile s─âv├ór╚Öite unii ├«mpotriva altora. La 1 febr. 2001, Ioan Paul II a promulgat noua ÔÇ×Lege fundamental─â a statului V.ÔÇŁ, Care o ├«nlocuie╚Öte pe cea din 1929. Dup─â 26 de ani de pontificat, timp ├«n care a vizitat 129 state ╚Öi s-a ├«nt├ólnit cu peste 1.300 ╚Öefi de stat ╚Öi guvern c─âut├ónd s─â ├«mpleteasc─â dimensiunea politic─â cu cea de promovare a valorilor credin╚Ťei ╚Öi moralei cre╚Ötine, se stinge din via╚Ť─â la 2 apr. 2005. La 19 apr. 2005 conclavul cardinalilor reuni╚Ťi ├«n Capela Sixtin─â ├«l alege pe Joseph Ratzinger ca suveran pontif sub numele de Benedict XVI.
Vatican, stat clerical al Bisericii catolice, situat ├«n vestul Romei, pe malul drept al Tibrului, pe colina cu acela╚Öi nume. ╚śeful statului este papa.

Vatican dex online | sinonim

Vatican definitie

Intrare: vatican
vatican adjectiv
Intrare: Vatican
Vatican