VARIÁ2, variez, vb. I. 1. Intranz. A fi felurit, diferit, deosebit (după locuri, împrejurări, situații); a nu semăna, a nu avea aceeași înfățișare, structură, compoziție etc. cu altceva. 2. Tranz. A da o formă diferită, a schimba. 3. Intranz. și tranz. (Mat.) A(-și) schimba valoarea. [Pr.: -ri-a] – Din fr. varier, lat. variare.

VÁRIA1 s. n. pl. 1. Culegere bibliografică de scrieri diferite. 2. Rubrică într-o publicație periodică, care cuprinde articole, note și informații mărunte și cu conținut variat. [Pr.: -ri-a] – Cuv. lat.

VÁRIU, -IE, varii, adj. (Livr.) Variat. – Din lat. varius.

VARIÁ2, variez, vb. I. 1. Intranz. A fi felurit, diferit, deosebit (după locuri, împrejurări, situații); a nu semăna, a nu avea aceeași înfățișare, structură, compoziție etc. cu altceva. 2. Tranz. A da o formă diferită, a schimba. 3.Intranz. și tranz. (Mat.) A(-și) schimba valoarea. [Pr.: -ri-a] – Din fr. varier, lat. variare.

VÁRIA1 s. n. pl. 1. Culegere bibliografică de scrieri (mărunte) diferite. 2. Rubrică într-o publicație periodică, care cuprinde articole, note și informații mărunte și cu conținut variat. [Pr.: -ri-a] – Cuv. lat.

VÁRIU, -IE, varii, adj. (Înv.) Variat. – Din lat. varius.

VARIÁ2, variez, vb. I. 1. Intranz. A fi felurit, diferit, deosebit (după locuri, împrejurări, situații); a nu semăna, a nu avea aceeași înfățișare, structură, compoziție, valoare etc. cu altceva. Salariul variază însă după cultura tehnică pe care o ai. SAHIA, U. R. S. S. 87. Știi că la Constantinopol rar să nu te pomenești din somn în sunete de tun, al căror număr variază după rangul localității unde s-a ivit incendiu. GHICA, A. 3. 2. Tranz. fact. A da o formă diferită, a face să fie felurit; a schimba. Un vînt ușor și întrerupt se legăna... mișcînd și variind lumina soarelui. GALACTION, O. I 208.

VÁRIA1 s. n. (Latinism) 1. Culegere bibliografică de scrieri diferite și (de obicei) mărunte. 2. Rubrică într-o revistă, în care se publică diferite articole, note și informații mărunte.

VÁRIU, -IE, varii, adj. (Învechit) Felurit, variat. Cu sfințenie am notat variile minuni, de care e plin acest capodoperă politico-filozofic. CARAGIALE, O. VII 62.

variá2 (a ~) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 variáză, 1 pl. variém (-ri-em), 2 pl. variáți; conj. prez. 3 să variéze; ger. variínd (-ri-ind)

vária1 (lat.) (-ri-a) s. n. pl.

váriu (livr.) [riu pron. rĭu] adj. m., f. várie (-ri-e); pl. m. și f. várii

variá vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 1 sg. variéz, 3 sg. și pl. variáză, 1 pl. variém (sil. -ri-em), 2 pl. variáți; conj. prez. 3 sg. și pl. variéze; ger. variínd (sil. -ri-ind)

vária s. n. pl. (sil. -ri-a)

váriu adj. m. [-riu pron. -riu ], f. várie (sil. -ri-e); pl. m. și f. várii

VARIÁ vb. 1. v. diferi. 2. v. fluctua.

VÁRIU adj. v. deosebit, diferit, divers, felurit, variat.

A varia ≠ a uniformiza

VARIÁ vb. I. 1. intr. A avea, a prezenta deosebiri, variație; a se deosebi. 2. tr. A schimba, a da o formă diferită. [Pron. -ri-a., p.i., 3,6 -iază, 5 -iați, ger. -iind, part. -iat. / < fr. varier, cf. lat. variare].

VÁRIA s.n. 1. Culegere bibliografică de scrieri diferite. 2. Rubrică a unei publicații în care se tipăresc articole scurte, note mărunte, informații etc. [Pron. -ri-a. / < fr., lat. varia].

VÁRIU, -IE adj. (Rar) Diferit, variat. [Cf. it. vario, lat. varius].

VARIÁ2 vb. I. intr. 1. a prezenta deosebiri, variație; a se deosebi. 2. (mar.; despre mărimi, cantități) a-și schimba valoarea în raport cu altele (constante). II. tr. a schimba, a da o formă diferită. (< fr. varier, lat. variare)

VÁRIA1 s. n. pl. 1. culegere bibliografică de scrieri diferite. 2. rubrică a unei publicații în care se tipăresc articole scurte, note mărunte, informații etc. (< lat. varia)

váriu (-ie), adj. – Variat. Lat. varius (sec. XIX). – Der. (din fr.) varia, vb.; variabil, adj.; invariabil (var. nevariabil), adj.; variabilitate, s. f.; variantă, s. f.; variați(un)e, s. f.; varietate, s. f.; varieteu, s. n. (teatru de varietăți).

A VARIÁ ~éz 1. tranz. A face să capete o formă deosebită; a schimba. 2. intranz. 1) A suferi multe modificări într-un timp scurt. 2) A se realiza sub forme diverse. /<it. variare, fr. varier

VÁRIA n. 1) Culegere de scrieri variate. 2) Rubrică într-o revistă, care include diferite materiale mici (articole, note, informații). [Sil. -ri-a] /<fr. varia

varià v. 1. a (se) schimba; 2. a da forme diferite.

variu a. felurit: cunoștiințe varii.

*váriŭ, -ie adj. (lat. varius). Rar. Variat, felurit.

VARIA vb. 1. a se deosebi, a se diferenția, a diferi, (înv.) a se feluri. (Obiceiurile ~ de la un popor la altul.) 2. a fluctua, a se schimba, (fig.) a oscila. (~ mereu în comportări.)

variu adj. v. DEOSEBIT. DIFERIT. DIVERS. FELURIT. VARIAT.

varia subst. Semn în muzica bisericească psaltică din grupa semnelor consonante (ornamentale), care, așezat înaintea unui semn vocal cu o durată de o bătaie, face ca această notă să fie executată cu o ușoară săltare a vocii; așezată înaintea unui semn vocal cu durata de o jumătate de bătaie, produce asupra acestuia un simplu accent. – Din gr. varia „grav”.

varia, variez v. t. a avea orgasm, a ejacula.