VANDRÚG, vandrugi, s. m. Lemn rotund, lung de 3-4 m și despicat în două, folosit la susținerea pereților unei mine. [Accentuat și vándrug] – Din germ. Wanddruck. Cf. drug.

VANDRÚG, vandrugi, s. m. Lemn rotund, lung de 3-4 m și despicat în două, folosit la susținerea pereților unei mine. – Din germ. Wanddruck. Cf. drug.

VANDRÚG, vandrugi, s. m. Lemn rotund, lung de 4 metri, despicat în două și servind la susținerea pereților unei mine.

vandrúg s. m., pl. vandrúgi

vándrug s. m., pl. vándrugi

VÁNDRUG s.m. Lemn rotund despicat în două, care susține pereții unei mine. [< germ. Wanddruck].

VÁNDRUG s. m. lemn rotund despicat în două, care susține pereții unei mine. (< germ. Wandruck)