Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

56 defini╚Ťii pentru vale

V├üLE, v─âi, s. f. 1. Form─â negativ─â de relief, format─â prin ac╚Ťiunea unei ape curg─âtoare sau a unui ghe╚Ťar. ÔŚŐ (Bis.) Valea pl├óngerii (sau a lacrimilor) = P─âm├óntul considerat ca loc al suferin╚Ťelor ╚Öi al durerii, ├«n raport cu cerul. Loc. adj. ╚Öi adv. (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmeaz─â, ├«n continuare. ÔŚŐ Loc. adv. La vale = la cobor├ó╚Ö; ├«n jos; ├«n josul apei. De vale = la cap─âtul cobor├ó╚Öului, acolo unde ├«ncepe valea; mai departe (├«n sensul cobor├órii). ÔŚŐ Expr. (Fam.) A-╚Öi lua valea = a pleca, a fugi (de undeva). ÔÖŽ (Fam.; cu valoare de interj.; art.) Pleac─â! pleca╚Ťi (imediat)! 2. (Reg.) Ap─â curg─âtoare; albia unei ape curg─âtoare. ÔÇô Lat. vallis.
V─éL, v─âluri, s. n. 1. (Adesea fig.) Bucat─â de ╚Ťes─âtur─â fin─â, de obicei transparent─â, pe care ╚Öi-o pun femeile pe cap sau cu care ├«╚Öi ├«nv─âluie corpul ori o parte a lui. ÔŚŐ Expr. A i se pune (sau a i se lua cuiva) un v─âl (de) pe ochi = a ├«nceta (sau a ├«ncepe) s─â vad─â, s─â judece limpede, s─â ├«n╚Ťeleag─â ceva. 2. (Anat.; ├«n sintagma) V─âlul palatului = por╚Ťiunea muscular─â care continu─â, ├«n partea posterioar─â a cavit─â╚Ťii bucale, palatul tare (dur) ╚Öi care se termin─â cu omu╚Öorul. 3. (Bot.; ├«n compusul) V─âlul-miresei = plant─â erbacee anual─â, mic─â, cu flori lineare (Gypsophila muralis). ÔÇô Din lat. velum. Cf. fr. voile.
V├üLE, v─âi, s. f. 1. Depresiune, ad├óncitur─â de teren alungit─â, str─âb─âtut─â (permanent sau vremelnic) de o ap─â curg─âtoare; regiune de ╚Öes situat─â sub nivelul ╚Ťinuturilor din jur (╚Öi udat─â de o ap─â curg─âtoare). ÔŚŐ (├Än limbajul biblic) Valea pl├óngerii (sau a lacrimilor) = p─âm├óntul (considerat ca loc al suferin╚Ťelor ╚Öi al durerii). ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmeaz─â, ├«n continuare. ÔŚŐ Loc. adv. La vale = la cobor├ó╚Ö; ├«n jos; ├«n josul apei. De vale = la cap─âtul cobor├ó╚Öului, acolo unde ├«ncepe valea; mai departe (├«n sensul cobor├órii). ÔŚŐ Expr. (Fam.) A-╚Öi lua valea = a pleca, a fugi (de undeva). ÔÖŽ (Fam.; cu valoare de interj.; art.) Pleac─â! pleca╚Ťi (imediat)! 2. (Reg.) Ap─â curg─âtoare; albia unei ape curg─âtoare. ÔÇô Lat. vallis.
V─éL, v─âluri, s. n. 1. (Adesea fig.) Bucat─â de ╚Ťes─âtur─â fin─â, de obicei transparent─â, pe care ╚Öi-o pun femeile pe cap sau cu care ├«╚Öi ├«nv─âluie corpul ori o parte a lui. ÔŚŐ Expr. A i se pune (sau a i se lua cuiva) un v─âl (de) pe ochi = a ├«nceta (sau a ├«ncepe) s─â vad─â, s─â judece limpede, s─â ├«n╚Ťeleag─â ceva. 2. (Anat.; ├«n sintagma) V─âlul palatului = por╚Ťiunea muscular─â care continu─â, ├«n partea posterioar─â a cavit─â╚Ťii bucale, palatul tare (dur) ╚Öi care se termin─â cu omu╚Öorul. 3. (Bot.; ├«n compusul) V─âlul-miresei = plant─â erbacee anual─â, mic─â, cu flori lineare (Gypsophila muralis). ÔÇô Din lat. velum. Cf. fr. voile.
V├üLE, v─âi, s. f. 1. Depresiune, ad├«ncitur─â alungit─â, str─âb─âtut─â permanent sau vremelnic de o ap─â curg─âtoare; p. ext. regiune de ╚Öes situat─â sub nivelul ╚Ťinuturilor din jur ╚Öi udat─â de o ap─â curg─âtoare. V─âile tupilate ├«ntunecau priveli╚Ötea cu at├«tea pete imense de umbr─â viorie. HOGA╚ś, M. N. 132. Noaptea umed─â din v─âi Venea pe-ntunecate c─âi. CO╚śBUC, P. I 282. C├«nd chiuie o dat─â, se cutremur─â p─âm├«ntul, v─âile r─âsun─â. CREANG─é, P. 54. Multe dealuri cobor├«r─â P├«n─â-n valea cea-nverzit─â De-un r├«u limped r─âcorit─â. ALECSANDRI, P. P. 165. ÔŚŐ Loc. adv. La vale = la cobor├«╚Ö; ├«n jos. Tata a luat-o la vale. PAS, Z. I 240. Alt om venea dinspre t├«rg cu un car nou... pe care-l tr─âgea cu minele singur la vale. CREANG─é, P. 40. Pe-un picior de plai. Pe-o gur─â de rai, Iat─â vin ├«n cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei Cu trei ciob─ânei. ALECSANDRI, P. P. 1; ├«n josul apei. M─â uitai pe Olt la vale, V─âzui m├«ndra pe c─ârare. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 242. De vale = (├«n) jos, la cap─âtul cobor├«╚Öului, acolo unde ├«ncepe valea. Se oprir─â de vale, l├«ng─â r├«ul ├«nghe╚Ťat ╚Öi ╚Öezur─â pe o salcie tr├«nlit─â. GALACTION, O. I 415. Mai de vale sau de vale de... = mai ├«ncolo, mai departe (├«n sensul cobor├«rii). Fetele n─âlbesc p├«nza, mai de vale, ├«ntre s─âlcii. VLAHU╚Ü─é, R. P. 65. Curtea banului Ghica ├«ncepea din cap─âtul despre apus al podului g├«rlei, de vale de Zl─âtari. GHICA, la CADE. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. (De) mai la vale = (de) mai departe, care urmeaz─â, ├«n continuare. ├Än c├«teva foi r─âzle╚Ťe... g─âsim r├«ndurile de mai la vale. CARAGIALE, O. III 197. O voi primi bucuros ca un pas ├«nainte, dar tot iinz├«nd mai la vale. GHICA, A. 571. ÔŚŐ Expr. A da la deal, la vale v. da3 (II 4). Greu la deal ╚Öi greu la vale v. greu3 (III 2). Ce mai la deal, la vale v. deal (1). A lua (pe cineva) la vale v. lua (V). Calea-valea v. cale (I 1). A-╚Öi lua valea = a pleca, a fugi de undeva; a-╚Öi lua c├«mpii. ├Ämi iau valea, s─â ╚Ötii! PAS, L. 1 199. (├Än limbaj biblic) Valea pl├«ngerii (sau a lacrimilor) = p─âm├«ntul (considerat ca loc de suferin╚Ť─â ├«n timpul vie╚Ťii p─âm├«nte╚Öti). ╚śi-i spuser─â c─â acea vale se numea valea pl├«ngerii. ISPIRESCU, L. 8. (Cu parafrazarea construc╚Ťiei) Din lumi astrale. Magia ├«nf─â╚Öur─âtoare Coprinde ├«n a ei splendoare A pl├«ngerilor vale. MACEDONSKI, O. I 27. Mai la vale = mai ieftin. Mai la vale s-o scoa╚Ť─â de loc nu pot. PANN, P. V. II 62. ÔŚŐ (├Än corela╚Ťie cu munte, exprim├«nd ideea ┬źdin toate direc╚Ťiile┬╗, ┬ź├«n toate p─âr╚Ťile┬╗). Ast─âzi, are s─â s-adune tot poporul de prin mun╚Ťi ╚Öi de prin v─âi, ca s─â mearg─â sus, la Cetatea Neam╚Ťului. ALECSANDRI, T. II 8. ╚śi din munte, ╚Öi din vale Zvon de glasuri cuv├«nta: ┬źS─â tr─âie╚Öti, m─âria-ta!┬╗. id. P. I 109. (Cu schimbarea construc╚Ťiei) A miroase-a flori m─ârunte, De pe vale, de la munte! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 36. ÔŚŐ Fig. Eu n-oi mai fi ├«n valea vie╚Ťii. SADOVEANU, N. F. 30. Colonii de lumi pierdute Vin din sure v─âi de haos. EMINESCU, O. I 132. 2. Ap─â curg─âtoare; albia unei ape curg─âtoare. Eu, Pinteo, de-oi c├«nta... v─âi ad├«nci s-or turbura. BIBICESCU, P. P. 318. Frunzuli╚Ť─â, iac─â, iac─â, dealu-i gol ╚Öi valea-i sac─â. HODO╚ś, P. P. 80. C─â nu curge ceea vale, S─â m─â pot sp─âla de jale. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 217. ÔŚŐ (├Än compara╚Ťii ╚Öi metafore) Se t─âiar─â de curgea s├«ngele vale. RETEGANUL, P. V 31. ╚śi m-a mu╚Öcat foarte tare, C─â mergea s├«ngele vale. MARIAN, S. 77. Curg lacrimi p─âr─âu ╚Öi vale. HODO╚ś, P. P. 229.
V─éL, v─âluri, s. n. 1. ╚Ües─âtur─â u╚Öoar─â cu care femeile ├«╚Öi acoper─â capul, l─âs├«nd-o s─â at├«rne pe spate sau pe fa╚Ť─â. S─â-╚Ťi desprind din cre╚Ötet v─âlul, S─â-l ridic de pe obraz. EMINESCU, O. I 75. Femeile s├«nt ├«nvelite cu mantile albe; pe cap poart─â un v─âl alb ╚Öi pe figur─â un alt v─âl ├«nchis, des. prin care v─âd f─âr─â s─â fie v─âzute. BOLINTINEANU, O. 289. ÔŚŐ Fig. Un v─âl u╚Öor de aburi r─ât─âcea ├«n v─âi. GALACTION, O. I 101. De sus z─âpada c─âdea ├«ntr-un v─âl u╚Öor. DUN─éREANU, CH. 76. ÔŚŐ Expr. A i se pune cuiva un v─âl pe ochi (sau pe frunte) sau a i se lua (sau a-i c─âdea) cuiva un v─âl de pe ochi (sau de pe frunte) = a-╚Öi pierde (sau a-╚Öi rec─âp─âta) senin─âtatea, vioiciunea; a ├«nceta (sau a ├«ncepe) s─â vad─â, s─â ├«n╚Ťeleag─â, s─â judece limpede. C├«nd Tudor intr─â ├«n satul str─âmo╚Öilor lui, la ╚śoim─âre╚Öti, parc─â i se lu─â un v─âl de pe frunte. SADOVEANU, O. VII 59. ├Än clipa urm─âtoare ├«i c─âzu v─âlul de pe ochi. REBREANU, R. II 203. ÔÖŽ ╚Ües─âtur─â u╚Öoar─â care acoper─â ╚Öi ├«nv─âluie corpul; ve╚Öm├«nt larg, diafan. V─âzui pieptul t─âu t├«n─âr b─ât├«nd de turburare, Subt v─âlul ce s─âlta. ALEXANDRESCU, M. 121. 2. Fig. Tot ceea ce se ├«ntinde, coboar─â, se las─â peste ceva, acoperind, ascunz├«nd privirilor. M─ân─âstirea neagr─â, ca-ntr-un v─âl de t─âcere ╚Öi m├«hnire, ├«╚Öi ridica ├«n cer. turnurile chiar l├«ng─â noi. SADOVEANU, O. VII 229. Coboar─â-╚Ťi, iarn─â alb─â, v─âlul magic. CAZIMIR, L. U. 38. Bogat─â ├«n ├«ntinderi st─â lumea-n promoroac─â, Ce sate ╚Öi c├«mpie c-un luciu v─âl ├«mbrac─â. EMINESCU, O. I 69. 3. (Anat.; ├«n expr.) V─âlul palatului = membran─â care acoper─â cerul gurii, prelungindu-se spre faringe ╚Öi desp─âr╚Ťind cavitatea nazal─â de cea bucal─â. ÔÇô Pl. ╚Öi: (neobi╚Önuit) v─âle (ODOBESCU, S. I 385).
cálea-válea loc. adv.
v├íle s. f., art. v├ílea, g.-d. art. v─â├şi; pl. v─âi
văl s. n., pl. vắluri
cálea-válea loc. adv.
vále s. f., art. válea, g.-d. art. văii; pl. văi
v─âl s. n., (╚Ťes─âturi) pl. v─âluri
v─âlul-mir├ęsei (bot.) s. n.
CALEA-VÁLEA interj. v. fie.
PIPER-DE-VÁLE s. v. dintele-dracului.
V├üLE s. 1. (GEOGR.) (prin nord-estul Olt.) sasc─â, (├«nv.) z─âpodie. (O ~ larg─â ├«ntre mun╚Ťi.) 2. v. bazin. 3. (GEOL., GEOGR.) vale glaciar─â = trog.
VÁLE s. v. albie, curs, matcă, vad.
V─éL s. 1. v. voal. 2. (ANAT.) v─âl palatin = palat moale, v─âlul palatului; v─âlul palatului v. v─âl palatin.
Vale Ôëá deal
V─éL s.n. 1. Bucat─â de p├ónz─â fin─â ╚Öi transparent─â cu care-╚Öi acoper─â femeile capul. 2. ╚śal, broboad─â. ÔŚŐ A(-╚Öi) lua v─âlul = a se c─âlug─âri. 3. V─âlul palatului = membrana care desparte cavitatea bucal─â de cea nazal─â, acoperind cerul gurii ╚Öi prelungindu-se p├ón─â spre faringe. [Pl. -luri. / < lat. velum, cf. fr. voile, it. velo].
V─éL s. n. 1. bucat─â de p├ónz─â fin─â ╚Öi transparent─â cu care-╚Öi acoper─â femeile capul. 2. ╚Öal, broboad─â. ÔÖŽ a(-╚Öi) lua ┼şl = a se c─âlug─âri. 3. ┼şl palatului = membrana care desparte cavitatea bucal─â de cea nazal─â, acoperind cerul gurii. (< lat. velum)
v├íle (vß║»i), s. f. ÔÇô 1. Depresiune. ÔÇô 2. Lunc─â, bazin. ÔÇô 3. R├«u, curent. ÔÇô 4. Partea de jos. ÔÇô Mr. vale, megl. vali, istr. văźle. Lat. vallis (Pu╚Öcariu 1854; REW 9134), cf. it., sp., port. valle, fr. val, cat. vall. ÔÇô Der. devale, adv. (├«n jos, ├«n partea joas─â a unei v─âi sau a unei regiuni muntoase), cf. fr. d├ęvaler, cat. devall; v─âios, adj. (plin de v─âi ╚Öi r├«pe); v─âiug─â, s. f. (Mold. vale); v─âlcea (var. v├«lcea, v├«lcel), s. f. (vale mic─â; p├«r├«u), cu suf. dim. -cea (Pu╚Öcariu 1853; Iordan, Dift., 59 ╚Öi Candrea, din lat. vall─şc─Ľlla); v─âlean, s. m. (locuitor al unei regiuni joase). ÔÇô Din rom. provin bg. v├ílog (Capidan, Raporturile, 234), sb. vala.
v─âl (-luri), s. n. ÔÇô Bucat─â de ╚Ťes─âtur─â fin─â, transparent─â. Lat. v─ôlum (sec. XIX) sau it. velo. Cf. vela.
V─éL ~uri n. 1) Bucat─â de ╚Ťes─âtur─â transparent─â folosit─â de femei pentru a-╚Öi acoperi fa╚Ťa sau capul; voal. ÔŚŐ A i se pune (cuiva) un ~ pe ochi (sau pe frunte) sau a i se lua (a-i c─âdea (cuiva) un ~ de pe ochi (sau de pe frunte) a ├«nceta (sau a ├«ncepe) s─â ├«n╚Ťeleag─â ╚Öi s─â vad─â lucrurile clar, limpede. 2) anat. ~ul palatului (sau ~ul palatin) por╚Ťiune muscular─â care continu─â, ├«n partea posterioar─â a cavit─â╚Ťii bucale, palatul tare ╚Öi se termin─â cu o prelungire numit─â uvul─â. /<lat. velum
Bolintin (din Vale) n. sat ├«n jude╚Ťul Ilfov; locul natal al lui Bolintineanu; 1350 loc.
calea-valea adv. binișor, suportabil: până aci calea-valea. [Lit. calea e vale sau drumul e oblu].
Gura-V─âii f. numit─â ╚Öi Golul sau Insula Banului, cea mai ├«nsemnat─â insul─â a Dun─ârii ├«n jud. Mehedin╚Ťi, important─â pentru ap─ârarea defileului V├órciorova; 2. afluent al Oltului; 3. localitate ├«n Mehedin╚Ťi cu o carier─â de gresie calcaroas─â, cea mai bun─â piatr─â de construc╚Ťiune din ╚Ťar─â.
Ha╚Ťeg (H├ítzeg) n. 1. (Muntele) por╚Ťiune a Carpa╚Ťilor cu piscul Retezatul; 2. (Valea), ╚Öes frumos spre N. de muntele cu acela╚Ö nume, udat de r├óul Streiu; 3. or─â╚Öel ardelenesc pe Streiu: 2598 loc. (dintre cari 1996 rom├óni).
R─âsboieni pl. 1. sau Valea-Alb─â, sat ├«n jud. Neam╚Ťu, cu 3200 loc., celebru prin victoria lui ╚śtefan cel Mare asupra Turcilor (1476); 2. m├ón─âstire zidit─â dup─â repurtarea acestei victorii.
vale f. 1. spa╚Ťiu ├«ntre doi mun╚Ťi; la vale, cobor├ónd muntele ├«n jos, mai departe: ce mai la deal la vale? pentru ce at├óta z─âbav─â sau ╚Öov─âire? 3. fig. valea lacrimilor, p─âm├óntul, ├«n raport cu cerul. [Lat. VALLIS]. V. calea-valea.
Valea-Alb─â f. V. R─âsboieni.
Valea-Racovei f. V. Podu-Înalt.
v─âl n. 1. bucat─â de p├ónz─â sau stof─â ce serv─â a acoperi, a ascunde, a proteja; 2. bucat─â de stof─â foarte u╚Öoar─â cu care femeile ├«╚Öi acop─âr fa╚Ťa, capul; 3. fig. ceea ce ascunde, ce ├«mpiedec─â a cunoa╚Öte: un v─âl des ne ascunde secretele naturei; 4. aparen╚Ť─â, pretext: sub v─âlul amicie. [Lat. VELUM].
v├íle f., pl. v─â─ş (lat. vallis, it. sp. pg. valle, pv. fr. val). Mare ad├«nc─âtur─â ├«ntre mun╚Ť─ş or─ş ├«ntre dealur─ş: v─âile Carpa╚Ťilor, valea Dun─âri─ş. Pripor, scobor├«╚Ö: ├«ncet cu calu, cÔÇÖaic─ş e vale. Vale a lacr─âmilor, a pl├«ngeri─ş, regiune a nenorociri─ş fa╚Ť─â de alta ma─ş fericit─â (de ex., fa╚Ť─â de paradis). La vale, ├«n scobor├«re (pe un drum de uscat or─ş pe un r├«┼ş): e u╚Öor de mers la vale, plutele merg pe Siret la vale p├«n─â la Gala╚Ť─ş. Ma─ş jos de: Gala╚Ťi─ş s├«nt la vale de Br─âila. De vale, V. devale. Calea-valea, a╚Öa ma─ş merge, se poate, e admisibil: s─â m─â duc c─âlare, calea valea. Dar pe jos, e gre┼ş! Ce ma─ş la deal, la vale? ce s─â ma─ş perdem timpu, ce s─â ma─ş vorbim ├«n zadar: Ce ma─ş la deal la vale: pune masa! ÔÇô Gre┼ş la deal, r─â┼ş la vale, e gre┼ş ╚Öi a╚Öa, ╚Öi a╚Öa. A lua la vale (dup─â un vech─ş obice─ş de a duce pe cineva la r├«┼ş ╚Öi a-l mu─şa ├«n ap─â), a lua de sus, a lua ├«n r├«s, a considera inferior: nu te l─âsa s─â te ─şa la vale!
*v─âl n., pl. ur─ş (neol. d. lat. velum; it. velo, fr. voile. V. vel─â, re-velez). Bucat─â de p├«nz─â pus─â peste ceva ca s─â acopere sa┼ş s─â ascund─â. Un fel de ╚Ťes─âtur─â foarte sup╚Ťire cu care cocoanele ├«╚Ö─ş acopere une-or─ş fa╚Ťa c├«nd umbl─â pe strad─â (ob. numit voal). Fig. Ce─şa ce ascunde ceva: un v─âl des ne ascunde secretele naturi─ş. Aparen╚Ť─â, pretext: supt v─âlu amici╚Ťii─ş. Anat. V─âlu palatin, membran─â care separ─â nasu de gur─â (V. velar). ÔÇô ╚śi vol (Suc.), un v─âl sup╚Ťire al mirese─ş pus peste h├│bot. V. g─şulg─ş, flud─â, pocrov─â╚Ť, r─âspetie.
vol, V. v─âl.
calea-valea interj. v. FIE.
piper-de-vale s. v. DINTELE-DRACULUI.
vale s. v. ALBIE. CURS. MATC─é. VAD.
VALE s. 1. (GEOGR.) (prin nord-estul Olt.) sasc─â, (├«nv.) z─âpodie. (O ~ larg─â ├«ntre mun╚Ťi.) 2. (GEOGR.) bazin. (~ Dun─ârii.) 3. (GEOL., GEOGR.) vale glaciar─â = trog.
V─éL s. voal, (reg.) hobot, procov, sovon, tulbent, zaimf, (prin Transilv. ╚Öi Bucov.) bal╚Ť, (Transilv.) ╚Ölaier. (~ de mireas─â.)
VALE. Subst. Vale, v─âlicic─â (dim.), v─âli╚Öoar─â, v├«lcea, v├«lcic─â, v├«lcelu╚Ö─â (dim.), v├«lcicu╚Ť─â (dim.), v├«lcioar─â, v├«lcel, canion; oreav (reg.); hududoi (reg.), v─âiug─â (reg.); depresiune; c─âldare, cazan; defileu, cheie, pas, trec─âtoare, strimtoare, strung─â (pop.). Dolin─â, ponor (pop.). Ad├«ncitur─â, scufund─âtur─â. Pr─âpastie, h─âu, abis, genune (livr.). Vb. A cobor├«, a merge la vale. Adv. ├Än vale, jos; la vale, ├«n jos; de vale. V. ad├«ncime, cobor├«re, groap─â.
V─éL tulburare de vedere ├«nso╚Ťit─â ╚Öi de alte simptome ├«n cursul unor evolu╚Ťii cu o aeronav─â care solicit─â organismul uman la acceler─âri pozitive sau negative. V─âlul cenu╚Öiu, ├«ncepe s─â se manifeste la valor de 3-4 G, c├ómpul vizual se restr├ónge prin pierderea vederii periferice, aparatura de bord fiind perceput─â ca prin cea╚Ť─â. V─âlul negru apare la 4-5 G ╚Öi poate persista p├ón─â la 5 secunde dup─â ├«ncetarea ac╚Ťiunii for╚Ťei de iner╚Ťie, fiind ├«nso╚Ťit la peste 5 G de pierderea cuno╚Ötin╚Ťei p├ón─â la 15 secunde, iar dup─â revenire put├ónd persista o dezorientare complet─â p├ón─â la 60 secunde, prezent├ónd un handicap major pentru pilot. V─âlul ro╚Öu apare la valori de 2-3 G negativ, fiind ├«nso╚Ťit de cefalee puternic─â, senza╚Ťia c─â ochii ies din orbite, dup─â 4 G negativ ├«ncep├ónd s─â apar─â confuzia mintal─â ╚Öi dezorientarea. Coordonarea motorie este perturbat─â circa 15 minute dup─â ├«ncetarea ac╚Ťiunii accelera╚Ťiei negative. Fenomenul este datorat congestiei cerebrale intense, s├óngele p─âr─âsind membranele inferioare ╚Öi abdominale este dirijat spre cap, cresc├ónd presiunea intra cranian─â.
BOLINTIN-VALE, com. ├«n jud. Giurgiu, pe stg. Arge╚Öului, la 25 km V de Bucure╚Öti; 12.082 loc. (1991). Ateliere de conf. metalice, tricotaje, repara╚Ťii auto, t─âb─âc─ârie. Complex de valorificare ╚Öi industrializare a legumelor ╚Öi fructelor. Prima atestare documentar─â dateaz─â din perioada 1426-1450. Biseric─â (1832, cu refaceri ulterioare), conacul B─âl─âceanu, monumentul funerar al lui D. Bolintineanu, realizat de C. Storck. Declarat ora╚Ö ├«n 1989.
COSTE╚śTII DIN VALE, com. ├«n jud. D├«mbovi╚Ťa; 3.756 loc. (1991).
DRAGOMIRE╚śTI-VALE, com. ├«n Sectorul Agricol Ilfov, pe D├ómbovi╚Ťa; 4.017 loc. (1995).
GURA V─éII, com. ├«n jud. Bac─âu, pe Tazl─âu; 5.572 loc. (1995). Expl. de petrol. P├ón─â ├«n 1965 s-a numit R├ópile. Biserica de zid cu dublu hram, Adormirea Maicii Domnului ╚Öi Sf. ╚śtefan (1750) ╚Öi biserica de lemn Sf. Nicolae (1781), ├«n satul Gura V─âii.
SEGARCEA-VALE, com. ├«n jud. Teleorman, situat─â ├«n V C. Boian, pe stg. Oltului ╚Öi pe cursul inf. al r├óului S├ói; 3.587 loc. (2005). Sta╚Ťie de c. f. Prim─âria (1900) ├«n satul S.-V.
SILICON VALLEY (VALEA SILICIULUI), reg. ├«n California central-vestic─â, ├«ntre San Jos├ę ╚Öi Palo Alto, cunoscut─â, dup─â 1980, pentru corpora╚Ťiile industriale de ├«nalt─â tehnologie ├«n electronic─â ╚Öi computere.
ST├éNA DE VALE, sta╚Ťiune climateric─â ╚Öi de odihn─â, situat─â ├«n raza com. Budureasa, jud. Bihor, ├«ntr-o depresiune ├«nconjurat─â de culmile m-╚Ťilor Vl─âdeasa ╚Öi P─âdurea Craiului, la 1.102 m alt. Climat tonic ╚Öi izvor cu ap─â mineral─â feruginoas─â. Sta╚Ťiunea este recomandat─â pentru tratarea nevrozelor astenice, a unor afec╚Ťiuni endocrine ╚Öi respiratorii, a st─ârilor de debilitate, de surmenaj fizic ╚Öi intelectual, a anemiilor, rahitismului ╚Öi tulbur─ârilor de cre╚Ötere la copii. Teleferic. P─âstr─âv─ârie.
Val/e, -eș, -ești v. Valerian II 1.
v├íle, v─âi s. f. Ad├óncitur─â de teren alungit─â, creat─â de ac╚Ťiunea apelor curg─âtoare, considerat─â ├«n multe mitologii ca simbol al bel╚Öugului. ÔŚŐ Valea pl├óngerii (a iadului sau a lacrimilor) = a) Gheena; b) (├«n basmele rom├óne╚Öti) loc de chinuri sau zon─â tabu care desparte lumea uman─â de lumea z├ónelor, teritoriu dominat de z├óna Tinere╚Ťe f─âr─â b─âtr├óne╚Ťe; c) (├«n scrierile biserice╚Öti) P─âm├óntul (considerat ca loc al suferin╚Ťelor ╚Öi al durerii). ÔÇô Din lat. vallis.
a i se lua un văl de pe ochi expr. a începe să vadă / să judece limpede.
a i se pune un văl pe ochi expr. a înceta să vadă / să judece limpede.
a-și lua valea expr. a pleca, a fugi de undeva.
valea! interj. (vulg.) pleac─â!, fugi!

Vale dex online | sinonim

Vale definitie

Intrare: vale
vale substantiv feminin
Intrare: calea-valea
calea-valea locu╚Ťiune adverbial─â interjec╚Ťie
cale substantiv feminin
vale substantiv feminin
Intrare: Vale
Vale
Intrare: v─âl
văl 2 pl. -e substantiv neutru neobișnuit
v─âl 1 pl. -uri substantiv neutru
Intrare: piper-de-vale
piper-de-vale substantiv masculin (numai) singular