Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 953564:

vâlturá, vb. tranz. – (reg.) A limpezi, a spăla hainele în vâltoare: „Izmenele cele de iarnă, / Ți le-a vâltura la vară” (Bârlea, 1924, II: 287). – Din vâltoare (MDA).

Vâlturare dex online | sinonim

Vâlturare definitie

Creare CV Creare CV