uretrotomíe (-re-tro-) s. f., art. uretrotomía, g.-d. art. uretrotomíei; pl. uretrotomíi, art. uretrotomíile

uretrotomíe s. f. (sil. -tro-), art. uretrotomía, g.-d. art. uretrotomíei; pl. uretrotomíi, art. uretrotomíile

URETROTOMÍE s.f. Operație care constă în incizia uretrei pentru a înlătura o strictură a acesteia. [Gen. -iei. / < fr. urétrotomie, cf. gr. ourethra – uretră, tome – secțiune].

URETROTOMÍE s. f. incizie a uretrei, pentru a înlătura o strictură a acesteia. (< fr. urétrotomie)

URETRO- „uretră, uretral”. ◊ gr. ourethra „uretră” > fr. uréthro-, germ. id., engl. id., it. uretro- > rom. uretro-. □ ~grafie (v. -grafie), s. f., explorare radiologică a uretrei; ~plastie (v. -plastie), s. f., refacere chirurgicală a uretrei; ~rafie (v. -rafie), s. f., sutură a uretrei; ~ragie (v. -ragie), s. f., hemoragie uretrală; ~scop (v. -scop), s. n., aparat medical utilizat la examinarea mucoasei uretrale; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare endoscopică a uretrei; ~stenie (v. -stenie), s. f., strictură uretrală; ~stomie (v. -stomie), s. f., deschidere chirurgicală a unui canal urinar artificial pe traiectul uretrei; ~tom (v. -tom), s. n., instrument utilizat în uretrotomie; ~tomie (v. -tomie), s. f., incizie chirurgicală a uretrei.