UNTURÓS, -OÁSĂ, unturoși, -oase, adj. (Înv. și reg.) Care conține multă untură sau multe grăsimi; ca untura; gras. – Untură + suf. -os.

UNTURÓS, -OÁSĂ, unturoși, -oase, adj. (Înv.) Care conține multă untură sau multe grăsimi; ca untura; gras. – Untură + suf. -os.

UNTURÓS, -OÁSĂ, unturoși, -oase, adj. (Învechit și regional) Care conține multă untură sau grăsimi; ca untura, gras. Toamna, cînd oile se hrănesc cu frunze uscate... brînza iese mai unturoasă. PAMFILE, I. C. 31.

unturós (înv.; reg.) adj. m., pl. unturóși; f. unturoásă, pl. unturoáse

unturós adj. m., pl. unturóși; f. sg. unturoásă, pl. unturoáse

unsurós, -oásă adj. (d. unsoare). Uleĭos orĭ plin (mînjit) de unsoare saŭ de grăsime: măslinile-s unsuroase; mînĭ, haĭne unsuroase. – Vechĭ și unturos.

unturós, V. unsuros.