UNITARIÁN, -Ă, unitarieni, -e, adj. (În sintagma) Confesiune unitariană = confesiune creștină bazată pe unitarianism. ♦ (Substantivat) Adept al acestei confesiuni [Pr.: -ri-an] – Din fr. unitarien.

UNITARIÁN, -Ă, unitarieni, -e, adj. (În sintagma) Confesiune unitariană = confesiune creștină care neagă dogma trinității. ♦ (Substantivat) Adept al acestei confesiuni [Pr.: -ri-an] – Din fr. unitarien.

UNITARIÁN, -Ă, unitarieni, -e, adj. (În expr.) Confesiune unitariană = confesiune creștină reformistă, care nu recunoaște decît o singură persoană în dumnezeu. ♦ (Substantivat) Persoană care aparține acestei confesiuni.

unitarián (-ri-an) adj. m., pl. unitariéni (-ri-eni); f. unitariánă, pl. unitariéne

unitarián adj. m. (sil. -ri-an), pl. unitariéni (sil. -ri-eni); f. sg. unitariánă, pl. unitariéne

UNITARIÁN, -Ă adj. Referitor la unitarism. ◊ Confesiune unitariană = confesiune creștină reformată, care nu recunoaște decât o singură persoană în Dumnezeu. // s.m. și f. Adept al acestei confesiuni; unitarist. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / cf. it. unitariano, engl. unitarian < lat. unitus].

UNITARIÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al unitarismului; unitarist. (< fr. unitarien)

UNITARIÁN1 ~ánă (~éni, ~éne) Care ține de unitarism; propriu unitarismului. [Sil. -ri-an] /<fr. unitarien

UNITARIÁN2 ~éni m. Adept al unitarismului. [Sil. -ri-an] /<fr. unitarien