Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru unanimitate

UNANIMIT├üTE s. f. Unitate de opinii, de sentimente etc.; acord, ├«n╚Ťelegere deplin─â cu privire la o idee, la un vot etc. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än (sau cu) unanimitate = cu aprobarea tuturor; f─âr─â ca nimeni s─â aib─â alt─â p─ârere, alt─â atitudine. ÔÖŽ (Jur.) Regul─â potrivit c─âreia hot─âr├órile unui organ colegial sau ale unei organiza╚Ťii interna╚Ťionale nu se pot lua dec├ót cu votul sau cu aprobarea tuturor membrilor. ÔÇô Din fr. unanimit├ę, lat. unanimitas, -atis.
UNANIMIT├üTE s. f. Acord total de idei, de opinii, de sufragii; totalitate de persoane. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än (sau cu) unanimitate = cu aprobarea tuturor, f─âr─â ca nimeni s─â aib─â alt─â p─ârere, alt─â atitudine. ÔÇô Din fr. unanimit├ę, lat. unanimitas, -atis.
UNANIMIT├üTE s. f. Unitate de idei, de opinii; (rar) totalitate de persoane. Rom├«nia va putea urma pe... c─âile alese de unanimitatea concet─â╚Ťenilor s─âi. RUSSO, S. 63. ÔŚŐ (Mai ales ├«n loc. adv.) ├Än (sau cu) unanimitate = cu aprobarea tuturor, f─âr─â ca nimeni s─â aib─â alt─â p─ârere, alt─â atitudine. Curtea l-a condamnat la moarte ├«n unanimitate, f─âr─â discu╚Ťie, at├«t a fost de v─âdit─â crima. REBREANU, P. S. 17. Judec─âtorii intrar─â ├«n camera de consiliu. Dup─â cinsprezece minute ie╚Öir─â ╚Öi declarar─â ├«n unanimitate c─â s├«nt inocent. BOLINTINEANU, O. 409. Mi-a sc─âpat din vedere dijma... n─âd─âjduiesc ├«ns─â c─â comisiunea ├«n unanimitate o va desfiin╚Ťa. KOG─éLNICEANU, S. A. 126.
unanimit├íte s. f., g.-d. art. unanimitß║»╚Ťii
unanimit├íte s. f., g.-d. art. unanimit─â╚Ťii
UNANIMIT├üTE s. 1. (├«nv.) congl─âsuire. (S-a constatat ~ ├«n privin╚Ťa...) 2. totalitate. (A ob╚Ťinut ~ voturilor.)
UNANIMIT├üTE s.f. Unitate de idei, de sentimente etc.; acord, ├«n╚Ťelegere deplin─â (├«ntre to╚Ťi). ÔÖŽ ├Än unanimitate = ├«n mod unanim. ÔÖŽ Rezultatul potrivirii depline de vederi; calitatea de a fi unanim. [Cf. fr. unanimit├ę, lat. unanimitas].
UNANIMIT├üTE s. f. acord, unitate de idei, de sentimente etc.; totalitate de persoane. ÔÖŽ ├«n ~ = ├«n mod unanim. ÔŚŐ rezultatul potrivirii depline de vederi; calitatea de a fi unanim. (< fr. unanimit├ę, lat. unanimitas)
UNANIMIT├üTE f. 1) Caracter unanim. 2) Expresie a comunit─â╚Ťii de opinie a membrilor unei colectivit─â╚Ťi; consim╚Ť─âm├ónt general. ÔŚŐ ├Än ~ cu aprobarea tuturor; cu to╚Ťii. /<fr. unanimit├ę, lat. unanimitas, ~atis
unanimitate f. conformitate de sentimente, acord de p─âreri la mai mul╚Ťi.
*unanimit├íte f. (lat. unanimitas, -├ítis). Unitate de ide─ş, hot─âr├«re comun─â: condamnat ├«n unanimitate, cu unanimitatea voturilor.
UNANIMITATE s. 1. (├«nv.) congl─âsuire. (S-a constatat ~ ├«n privin╚Ťa...) 2. totalitate. (A ob╚Ťinut ~ voturilor.)

Unanimitate dex online | sinonim

Unanimitate definitie

Intrare: unanimitate
unanimitate substantiv feminin (numai) singular