*umanitáte f. (lat. humánitas, -átis). Omenire, neamu uman: Pasteur fu un binefăcător al umanitățiĭ. Calitatea (natura) de om: slăbicĭunile umanitățiĭ. Fig. Omenie, blîndeță: a trata captiviĭ cu umanitate. Pl. Învățămîntu secundar clasic.