Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1048754:

ULUCĂ s. 1. (înv. și reg.) stobor, (Olt. și Munt.) ștachetă. (Gard de ~i.) 2. gard, împrejmuire, îngrăditură, ocol, (înv. și reg.) ogradă, stobor, (reg.) tîrcol, (Mold. și Bucov.) zăplaz, (înv.) cuprins. (Și-a ridicat o ~ în jurul curții.)

Ulucă dex online | sinonim

Ulucă definitie