OLEIÓS, -OÁSĂ adj. v. uleios.

ULEIÓS, -OÁSĂ, uleioși, -oase, adj. Care conține ulei2; uns, îmbibat, impregnat cu ulei2; unsuros, gras; oloios.+ Care are un aspect gras, unsuros (ca uleiul2). [Pr.: -le-ios. – Var.: (reg.) oleiós, -oásă adj.] – Ulei2 + suf. -os.

OLEIÓS, -OÁSĂ adj. v. uleios.

ULEIÓS, -OÁSĂ, uleioși, -oase, adj. Care conține ulei2; uns, îmbibat, impregnat cu ulei2; unsuros, gras, oloios. ♦ Care are un aspect gras, unsuros (ca uleiul2). [Pr.: -le-ios. – Var.: (reg.) oleiós, -oásă adj.] – Ulei2 + suf. -os.

ULEIÓS, -OÁSĂ, uleioși, -oase, adj. Care conține ulei; unsuros, gras. Fața apei era linsă, lucie, uleioasă. DUMITRIU, P. F. 4. – Variantă: (regional) oleiós, -oásă (I. IONESCU, M. 46) adj.

uleiós adj. m., pl. uleióși; f. uleioásă, pl. uleioáse

uleiós adj. m. (sil. -le-ios), pl. uleióși; f. sg. uleioásă, pl. uleioáse

ULEIÓS adj. v. gras.

ULEIÓS ~ioásă (~ióși, ~ioáse) 1) Care conține (mult) ulei; cu (mult) ulei. 2) Care are aspect de ulei; asemănător cu uleiul. [Sil. -le-ios] /ulei + suf. ~os

uleios a. care este de natura uleiului gras, unsuros.

uleĭós, -oásă adj. (d. uleĭ 1). Vest. Oleaginos, care e unsuros orĭ conține uleĭ saŭ unt-de-lemn: lichid uleĭos, plantă uleĭoasă. – În est oloĭos.

ULEIOS adj. gras, onctuos, unsuros. (Materie ~.)