UGNÍ, ugnesc, vb. IV. Refl. (Regional) A se mira; a fi uimit. Bărbatul său, cum o vede, se ugnește. PAMFILE, CR. 112.

UGNÍT, -Ă, ugniți, -te, adj. (Regional) Uimit, mirat. Se uită omul ugnit la dînsa, dar nu zice nimic. PAMFILE, CR. 112.

UGNÍ, ugnesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se mira, a fi uimit.

UGNÍT, -Ă, ugniți, -te, adj. (Reg.) Uimit, mirat. – V. ugni.

UGNÍ vb. v. cruci, minuna, uimi, ului.

ugni vb. v. CRUCI. MINUNA. UIMI. ULUI.

Myrtus ugni Mol., specie cu flori albe, solitare. Fructe purpur-închis, lucioase. Frunze pieloase, ovat-oblonge, scurt-pețiolate, verzi-închis, lucioase. Arbust pînă la 1,50 m înalt, bogat ramificat cu lujeri pubescenți.