TÎROMÍ, tîromesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A boli (pe picioare); a lîncezi, a tînji. Lisandru e bolnav de piept. Nevastă-sa, femeie de la oraș, tîromește și ea. STANCU, D. 16. Abia ridicat de pe boală, tîromea în scaunul lui. id. ib. 362.