Definiția cu ID-ul 54137:
TÂMP, -Ă, tâmpi, -e,
adj. 1. (
Înv. și
pop.; adesea substantivat) Prost; tâmpit (
1).
2. (
Reg.; despre instrumente ascuțite) Cu vârful sau cu tăișul tocit, știrbit; tâmpit (
2). – Din
sl. tonpŭ. Cf. magh. tompa. Tâmpă dex online | sinonim
Tâmpă definitie