Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 953339:
turuí, turuiesc, vb. intranz. – A vorbi repede și mult. – Formă onomatopeică (Scriban, DEX); din tur + suf. -ui (MDA).
- sursa: DRAM 2015 2015
- permalink
Turuire dex online | sinonim
Turuire definitie
