TULAREMÍE s. f. Boală infecțioasă și contagioasă a animalelor rozătoare, produsă de o bacterie și transmisibilă animalelor domestice și oamenilor, manifestată prin febră, frisoane, vărsături etc. – Din fr. tularémie.

TULAREMÍE, tularemii, s. f. Boală infecțioasă și contagioasă a animalelor rozătoare, produsă de o bacterie și transmisibilă animalelor domestice și oamenilor, manifestată prin febră, frisoane, vărsături etc. – Din fr. tularémie.

tularemíe s. f., art. tularemía, g.-d. tularemíi, art. tularemíei

tularemíe s. f., art. tularemía, g.-d. tularemíi, art. tularemíei

TULAREMÍE s.f. Boală infecțioasă, la om și la animale, care afectează ganglionii limfatici periferici, datorându-se unui microb specific, și care se manifestă prin febră, frisoane, vomă etc. [Gen. -iei. / < fr. tularémie].

TULAREMÍE s. f. boală infecțioasă la iepure și transmisibilă omului, datorată unui microb specific care afectează ganglionii limfatici periferici, manifestându-se prin febră, frisoane, vomă. (< fr. tularémie)

TULAREMÍE f. Boală contagioasă la rozătoare și la mamiferele domestice, transmisibilă omului, manifestată prin afecțiuni ale ganglionilor limfatici, prin febră, frisoane, vome. /<fr. tularémie