trăncănésc v. intr. (d. tranca-tranca și rudă cu a zdrăngăni. D. rom. vine ung. trankálni). Flecăresc, fleoncănesc, vorbesc prea mult, bat capu cuĭva: ĭa nu maĭ trăncăni, măĭ! V. troncănesc, turuĭ.