Dicționare ale limbii române
TROTÁ, pers. 3 trotează, vb. I. Intranz. (Despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos și elegant. – Din fr. trotter.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
TROTÁ, pers. 3 trotează, vb. I. Intranz. (Despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos și elegant. – Din fr. trotter.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
trotá (a ~) vb., ind. prez. 3 troteáză
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
trotá vb., ind. prez. 3 sg. troteáză
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
TROTÁ vb. I. intr. (Echit.; despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos. [P.i., 3 -tează. / < fr. trotter].
TROTÁ vb. intr. (despre caii de curse) a merge la trap; a avea un trap frumos. (< fr. trotter)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
TRÓȚĂ s. f. (mar.) parâmă, lanț, care, prin intermediul echei, transmite mișcarea timonei la cârmă. (< it. trozza)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
trota dex
Intrare: trota
trota
verb
grupa I
conjugarea a II-a
Intrare: troță
troță