Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
6 definiții pentru triclorură
TRICLORÚRĂ, tricloruri, s. f. Clorură cu trei valențe. – Din fr. trichlorure.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
TRICLORÚRĂ, tricloruri, s. f. Clorură cu trei valențe. – Din fr. trichlorure.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
!triclorúră (tri-clo-) s. f., g.-d. art. triclorúrii; pl. triclorúri
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
triclorúră s. f. (sil. mf. -clo-), g.-d. art. triclorúrii; pl. triclorúri
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
TRICLORÚRĂ s. f. compus chimic care conține trei atomi de clor în moleculă. (< fr. trichlorure)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
triclorură definitie
triclorură dex
Intrare: triclorură
triclorură
substantiv feminin
- silabisire: -clo-