Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru tres─ârire

TRES─éR├Ź, tres├ír, vb. IV. Intranz. 1. A face o mi╚Öcare brusc─â, involuntar─â ╚Öi spontan─â, ├«n urma unei emo╚Ťii puternice. ÔÖŽ (Despre inim─â) A-╚Öi accelera ╚Öi intensifica b─ât─âile, din pricina unei emo╚Ťii; a zv├ócni. ÔÖŽ A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de apatie, de neaten╚Ťie etc. 2. Fig. (Despre sunete, ╚Ťipete) A r─âsuna brusc, pe nea╚Öteptate. ÔÇô Din fr. tressaillir (dup─â s─âri).
TRES─éR├ŹRE, tres─âriri, s. f. Ac╚Ťiunea de a tres─âri ╚Öi rezultatul ei; tres─âritur─â. ÔÇô V. tres─âri.
TRES─éR├Ź, tres├ír, vb. IV. Intranz. 1. A face o mi╚Öcare brusc─â, involuntar─â ╚Öi spontan─â, ├«n urma unei emo╚Ťii puternice. ÔÖŽ (Despre inim─â) A-╚Öi accelera ╚Öi intensifica b─ât─âile, din pricina unei emo╚Ťii; a zv├ócni. ÔÖŽ A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de apatie, de neaten╚Ťie etc. 2. Fig. (Despre sunete, ╚Ťipete) A r─âsuna brusc, pe nea╚Öteptate. ÔÇô Din fr. tressaillir (dup─â s─âri).
TRES─éR├ŹRE, tres─âriri, s. f. Ac╚Ťiunea de a tres─âri ╚Öi rezultatul ei; tres─âritur─â. ÔÇô V. tres─âri.
TRES─éR├Ź, tres├ír, vb. IV. Intranz. 1. A face o mi╚Öcare brusc─â, involuntar─â ╚Öi spontan─â, provocat─â de o emo╚Ťie puternic─â ╚Öi nea╚Öteptat─â (de obicei de spaim─â). C├«nd auzi tunetul ├«ndep─ârtat al tractoarelor, Mihai tres─âri. Se sim╚Ťi cuprins dintr-o dat─â de c├«ntecul muncii pe care o iubea ca pe ├«ns─â╚Öi via╚Ťa lui. MIHALE, O. 454. Ilenu╚Ťa a tres─ârit. S-a str├«ns l├«ng─â Mihai f─âr─â s─â-╚Öi dea seam─â ╚Öi i-a prins bra╚Ťul, c─âut├«nd ap─ârare. C. PETRESCU, A. 431. Cioc─âni enervat ├«n geam. Speriat, Leib tres─âri. Aproape incon╚Ötient, ├«╚Öi scoase jobenul din cap. SAHIA, N. 103. ÔÖŽ A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de somnolen╚Ť─â, de apatie, de neaten╚Ťie. Turcul tres─ârise deodat─â din moliciunea ╚Öi ├«ncetineala lui. SADOVEANU, O. VII 9. Iar─â tu la gura sobei Stai ca somnul s─â te prind─â; Ce tresari din vis deodat─â? Tu auzi p─â╚Öind ├«n tind─â. EMINESCU, O. I 76. La ╚Ťipetele de bucurie ale gai╚Ťei... somnorosul, plecat pe obl├«ncul ╚Öelei, tres─âri. ODOBESCU, S. III 193. ÔÖŽ (Despre inim─â) A-╚Öi accelera ╚Öi intensifica b─ât─âile din pricina unei emo╚Ťii; a zv├«cni. Inima lui Tudor Fier─âscu a tres─ârit ca p─âm├«ntul, prim─âvara. GALACTION, O. I 111. Nu ╚Ötii c─â-n piept inima mea r─ânit─â Tresare-ad├«nc la ├«ntristarea ta? EMINESCU, O. IV 69. Pocnesc bicele deodat─â, Inimile viu tresar. BELDICEANU, P. 66. Inima-mi salt─â ╚Öi tresare De un fior dumnezeiesc. ALECSANDRI, T. I 301. ÔÖŽ Fig. (Despre plante) A se mi╚Öca, a se cl─âtina; (despre ape) a forma valuri, unde. Un brad b─âtr├«n tres─âri sp─âim├«ntat ╚Öi-╚Öi scutur─â crengile; z─âpada se cernu f─âr─â zgomot pe ├«nveli╚Öul alb. REBREANU, N. 68. Nici o creang─â nu tresare, Nici un zbor de p─âs─âric─â. TOP├ÄRCEANU, B. 24. Tres─âreau ╚Öi florile supt farmecul acelei c├«nt─âri. DUN─éREANU, CH. 175. Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni ├«l ├«ncarc─â; Tres─ârind ├«n cercuri albe, El cutremur─â o barc─â. EMINESCU, O. I 74. 2. Fig. (Despre sunete, ╚Ťipete etc.) A r─âsuna (brusc, pe nea╚Öteptate). Mult─â vreme tres─ârir─â gemetele ei de moarte. SADOVEANU, O. I 278. ├Än singur─âtate, rar, tres─ârea ╚Ťip─âtul unui pesc─âru╚Ö, care f├«lf├«ia ├«ncet cu aripele-i albe. id. ib. VI 47.
TRES─éR├ŹRE, tres─âriri, s. f. Faptul de a tres─âri ╚Öi rezultatul ei; zv├«cnire. Se speriase de tres─ârirea iepurelui ├«n marginea tufi╚Öurilor. DUMITRIU, N. 148. Zaharia Duhu rosti cifra... urm─ârind tres─ârirea de pe chipul lui Boldur Iloveanu. C. PETRESCU, A. 338. Avu o tres─ârire de spaim─â, ca ├«n fa╚Ťa unui du╚Öman de moarte. REBREANU, R. II 103. ÔŚŐ (Poetic) La cele dint─âi luciri ale soarelui, stre╚Öinile, ├«nfiorate de aceste tres─âriri, scuturau m─ârgele care susurau ╚Öi luceau ├«n mii de curcubeie. SADOVEANU, O. VIII 245.
tres─âr├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. tres├ír, 2 sg. tres├íri, imperf. 3 sg. tres─âre├í; conj. prez. 3 s─â tres├ír─â
tres─âr├şre s. f., g.-d. art. tres─âr├şrii; pl. tres─âr├şri
tres─âr├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. tres├ír, 2 sg. tres├ír├ş, imperf. 3 sg. tres─âre├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. tres├ír─â
tres─âr├şre s. f., g.-d. art. tres─âr├şrii; pl. tres─âr├şri
TRES─éR├Ź vb. 1. v. tres─âlta. 2. a se cutremura, a se ├«nfiora, a se scutura, a tremura. (Calul ~ din tot corpul.) 3. v. palpita.
TRES─éR├ŹRE s. v. palpita╚Ťie.
TRES─éR├Ź vb. IV. intr. 1. A sim╚Ťi deodat─â o emo╚Ťie puternic─â. ÔÖŽ A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de visare. ÔÖŽ (Despre inim─â) A-╚Öi accelera b─ât─âile din cauza unei emo╚Ťii, a zv├ócni. 2. (Fig.; despre sunete) A r─âsuna brusc. [P.i. tres├ír. / dup─â fr. tressaillir].
TRES─éR├ŹRE s.f. Ac╚Ťiunea de a tres─âri ╚Öi rezultatul ei; zv├ócnire. [< tres─âri].
TRES─éR├Ź vb. intr. 1. a sim╚Ťi deodat─â o emo╚Ťie puternic─â. ÔÖŽ a se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de visare. ÔÖŽ (despre inim─â) a-╚Öi accelera b─ât─âile din cauza unei emo╚Ťii. 2. (fig.; despre sunete) a r─âsuna brusc. (dup─â fr. tressaillir)
tres─âr├ş (-├ír, -├şt), vb. ÔÇô A tres─âlta, a face o mi╚Öcare brusc─â ╚Öi spontan─â. ÔÇô Mr. antrisar, antris─ârire. Dup─â fr. tressailir, adaptat la conjug. lui a s─âri. Der. din lat. *tra(n)s-s─âl─şre (Pu╚Öcariu 1761) ar fi posibil─â numai pentru mr.
A TRES─éR├Ź tres├ír intranz. 1) A avea o mi╚Öcare involuntar─â momentan─â (din cauza unui excitant nea╚Öteptat). 2) (despre inim─â) A-╚Öi spori pentru moment ritmul ╚Öi intensitatea. /<fr. tresaillir
tres─âr├Č v. a sim╚Ťi o mi╚Öcare subit─â ╚Öi involuntar─â: a tres─âri ├«n somn, a tres─âri de fric─â, de bucurie. [Modelat dup─â fr. tressauter].
tresărire f. mișcare subită și involuntară.
tres├ír, a -s─âr├ş v. intr. (lat. *trans-salire, d. trans, dincolo, ╚Öi salire, a s─âri; it. trassalire, pv. trassalhir, fr. tressaillir). M─â cutremur, m─â scutur, am o convulsiune (de emo╚Ťiune): am tres─ârit c├«nd sÔÇÖa spart geamu, am tres─ârit de bucurie c├«nd am aflat, copilu viseaz─â ╚Öi tresare pin somn.
TRES─éRI vb. 1. a frem─âta, a se ├«nfiora, a palpita, a tres─âlta, a vibra. (~ de bucurie, de emo╚Ťie.) 2. a se cutremura, a se ├«nfiora, a se scutura, a tremura. (Calul ~ din tot corpul.) 3. a bate, a palpita, a pulsa, a t─âc─âi, a tic─âi, a se zbate, a zv├«cni, (rar) a zv├«c├«i, (reg.) a b├«c├«i, a t├«c├«ti. (Inima ├«i ~ cu putere.)
TRES─éRIRE s. b─âtaie, palpitare, palpita╚Ťie, pulsa╚Ťie, tic─âit, zbatere, zv├«cneal─â, zv├«cnet, zv├«cnire, zv├«cnit, zv├«cnitur─â, (rar) tres─âritur─â, (├«nv.) palpit, r─âs─âritur─â, s─âltare. (~ a inimii.)

Tres─ârire dex online | sinonim

Tres─ârire definitie

Intrare: tres─âri
tres─âri verb grupa a IV-a conjugarea a V-a
Intrare: tres─ârire
tres─ârire substantiv feminin