Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

43 defini╚Ťii pentru tratat

TRACTÁ1 vb. I v. trata.
TRACTÁT1 s. n. v. tratat.
TRAT├ü, tratez, vb. I. 1. Tranz. A avea fa╚Ť─â de cineva sau de ceva o anumit─â comportare, a se purta cu cineva ├«ntr-un anumit fel. 2. Tranz. A oferi unui musafir m├óncare, b─âutur─â; a osp─âta. 3. Tranz. ╚Öi refl. A (se) supune unui tratament medical. 4. Tranz. A discuta o chestiune economic─â, social─â, politic─â etc., cu scopul de a ajunge la o ├«n╚Ťelegere, la ├«ncheierea unei conven╚Ťii etc.; a duce tratative. 5. Tranz. A dezvolta, a expune (├«n scris sau oral) o tem─â ╚Ötiin╚Ťific─â, literar─â etc. 6. Tranz. A supune unui tratament (3). ÔÖŽ Spec. A supune semin╚Ťele ╚Öi plantele ac╚Ťiunii unor agen╚Ťi chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. [Var.: (├«nv.) tract├í vb. I] ÔÇô Din it. trattare, lat. tractare.
TRAT├üT, tratate, s. n. 1. ├Än╚Ťelegere scris─â ├«ncheiat─â ├«ntre dou─â sau mai multe state, ├«n vederea determin─ârii, ├«ntr-un anumit domeniu, a drepturilor ╚Öi a obliga╚Ťiilor p─âr╚Ťilor contractante sau ├«n scopul stabilirii unor norme juridice ce trebuie respectate ├«n rela╚Ťiile dintre ele; acord interna╚Ťional, conven╚Ťie interna╚Ťional─â. 2. Lucrare de specialitate ├«n care sunt expuse metodic principiile fundamentale ale unei discipline. [Var.: (├«nv.) tract├ít s. n.] ÔÇô Din it. trattato.
TRACTÁ1 vb. I v. trata.
TRACTÁT1 s. n. v. tratat.
TRAT├ü, tratez, vb. I. 1. Tranz. A avea fa╚Ť─â de cineva sau de ceva o anumit─â comportare, a se purta cu cineva ├«ntr-un anumit fel. 2. Tranz. A oferi unui oaspete m├óncare, b─âutur─â; a osp─âta. 3. Tranz. ╚Öi refl. A (se) supune unui tratament medical. 4. Tranz. A discuta o chestiune economic─â, social─â, politic─â etc., cu scopul de a ajunge la o ├«n╚Ťelegere, la ├«ncheierea unei conven╚Ťii etc.; a duce tratative. 5. Tranz. A dezvolta, a expune (├«n scris sau oral) o tem─â ╚Ötiin╚Ťific─â, literar─â etc. 6. Tranz. A supune unui tratament (3). ÔÖŽ Spec. A supune semin╚Ťele ╚Öi plantele ac╚Ťiunii unor agen╚Ťi chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. [Var.: (├«nv.) tract├í vb. I] ÔÇô Din it. trattare, lat. tractare.
TRAT├üT, tratate, s. n. 1. ├Än╚Ťelegere scris─â ├«ncheiat─â ├«ntre dou─â sau mai multe state, ├«n vederea determin─ârii, ├«ntr-un anumit domeniu, a drepturilor ╚Öi a obliga╚Ťiilor p─âr╚Ťilor contractante sau ├«n scopul stabilirii unor norme juridice; acord interna╚Ťional, conven╚Ťie interna╚Ťional─â. 2. Lucrare cu caracter special, ├«n care sunt expuse, metodic, problemele fundamentale ale unei discipline. [Var.: (├«nv.) tract├ít s. n.] ÔÇô Din it. trattato.
TRACTÁ vb. I v. trata.
TRACTÁT s. n. v. tratat.
TRAT├ü, tratez, vb. I. 1.. Tranz. A avea fa╚Ť─â de cineva sau de ceva o anumit─â comportare, a se purta cu cineva ├«ntr-un anumit chip. F─âcea haz de el, f─âr─â a-l trata ca pe un egal. SADOVEANU, E. 95. Contez pe amici╚Ťia d-tale, ca s─â-l tratezi ca pe mine ├«nsumi, pe amicul meu. CARAGIALE, O. II 292. Eram ├«n bun─â companie, pe un r├«nd cu Nicu B─âlcescu, C. A. Rosetti, fra╚Ťii Br─âtienii ╚Öi mai mul╚Ťi al╚Ťii, care nu erau mai bine trata╚Ťi dec├«t mine. GHICA, A. 640. 2. Tranz. A oferi unui oaspete m├«ncare sau b─âutur─â; a osp─âta. P├«n─â iese Gica, trateaz─â-ne cu ceva, ╚Ťa╚Ť─â Salomio, spune Tunsu. STANCU, D. 357. Turcii stau ├«nfip╚Ťi pe scaune, mestec├«nd lini╚Öti╚Ťi ╚Öi cu sfin╚Ťenie pr─âjiturile cu care fuseser─â trata╚Ťi. BART, S. M. 27. 3. Tranz. (Cu privire la bolnavi) A supune unei ├«ngrijiri medicale ├«n scopul vindec─ârii; a c─âuta. (Refl.) ├Änsu╚Öi... ├«╚Öi f─âcea leacurile ╚Öi se trata. NEGRUZZI, S. I 208. 4. Intranz. A discuta, a duce tratative pentru a ajunge la o ├«n╚Ťelegere, la ├«ncheierea unui contract, a unei conven╚Ťii. ├Än biroul c─âpit─âniei, patru hamali din comitetul sindicatului trateaz─â... pentru ├«nmorm├«ntarea lui G─âl─âciuc. SAHIA, N. 40. Acest comitet s─â trateze diplomatice╚Öte cu Poarta. GHICA, A. 72. 5. Tranz. A dezvolta, a expune (├«n scris sau oral) o tem─â ╚Ötiin╚Ťific─â, literar─â etc. Balzac a tratat teoria familiei ├«n scenete ╚Öi imagini. IBR─éILEANU, S. 284. Co╚Öbuc a deslu╚Öit con╚Ťinutul adev─ârat ╚Öi real al doinei poporului, dar... ├«n loc de a-l trata ├«n sensul epic, clasic, l-a tratat ├«n parte romantic. GHEREA, ST. CR. III 393. 6. Tranz. A efectua un tratament (3). ÔÖŽ A pune o substan╚Ť─â chimic─â sau un material ├«n contact cu un reactiv chimic, pentru a observa producerea unor reac╚Ťii chimic specifice sau pentru a ob╚Ťine modificarea calit─â╚Ťii unui material. ÔÖŽ A supune semin╚Ťele ac╚Ťiunii unor agen╚Ťi chimici sau fizici, pentru a preveni ╚Öi a combate boli datorite insectelor sau ciupercilor. Eu r─âm├«n aici, s─â facem planul de cultur─â ╚Öi s─â trat─âm s─âm├«n╚Ťa. MIHALE, O. 13. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) tract├í (GHICA, A. 165, NEGRUZZI, S. II 154) vb. I.
TRAT├üT, tratate, s. n. 1. (De obicei urmat de determin─âri ar─ât├«nd natura) Conven╚Ťie scris─â, ├«ncheiat─â ├«ntre dou─â sau mai multe state, prin care se stabilesc rela╚Ťiile reciproce dintre aceste state, condi╚Ťiile ├«ncheierii unei p─âci etc. V. pact, acord. Semnarea tratatului de prietenie cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste c├«t ╚Öi ├«ncheierea de tratate de prietenie cu alte ╚Ť─âri democratice ╚Öi doritoare de pace din vecin─âtatea noastr─â s├«nt acte de ├«nt─ârire a p─âcii generale ╚Öi a independen╚Ťei noastre. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 141. Tratatul de Adrianopoli aduse ╚Ť─ârilor rec├«╚Ötigarea a parte din drepturile pierdute. NEGRUZZI, S. I 202. Dup─â lupte s├«ngeroase, ├«ncheind tratat de pace, Hot─âr├« pe Rom├«nia fericit─â a o face. ALEXANDRESCU, M. 170. 2. Lucrare cu caracter special ├«n care se trateaz─â materia unei anumite discipline ├«n principiile ei de baz─â. Fata gazdei, firav─â... veghind nop╚Ťile pe tratatele lui Testut ╚Öi Vidal. C. PETRESCU, ├Ä. I 21. ├Äl aflu ├«n sala cea mare de studiu, aplecat peste un tratat de algebr─â superioar─â. I. BOTEZ, ╚śC. 229. ÔÇô Pl. ╚Öi: (├«nvechit) trataturi (RUSSO, S. 114). ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) tract├ít (CARAGIALE, O. I 381, ODOBESCU, S. III 61, NEGRUZZI, S. II 153) s. n.
tratá (a ~) vb., ind. prez. 3 trateáză
tratát s. n., pl. tratáte
trat├í vb., ind. prez. 1 sg. trat├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. trate├íz─â
tratát s. n., pl. tratáte
TRATÁ vb. 1. a lua. (L-a ~ cu binele.) 2. v. ospăta. 3. (MED.) a (se) căuta, a (se) îngriji, (pop. și fam.) a (se) doftori, a (se) doftorici, (înv.) a (se) cura, a (se) curarisi. (S-a ~ de astmă.) 4. v. parlamenta. 5. v. negocia. 6. v. dezbate. 7. a aborda, (fig.) a ataca. (A ~ următoarea temă...)
Tratat Ôëá netratat
TRAT├ü vb. I. 1. tr. A avea fa╚Ť─â de cineva sau de ceva o anumit─â comportare, a se purta ├«ntr-un anumit fel. 2. tr., refl. A (se) supune unui tratament. 3. tr. A oferi unui oaspete m├óncare, b─âutur─â. ÔÖŽ A face cinste. 4. tr. A discuta, a duce tratative pentru a ajunge la o ├«n╚Ťelegere. 4. tr. A dezvolta o tem─â ╚Ötiin╚Ťific─â, literar─â etc. 6. tr. (Tehn.) A supune (un corp, o substan╚Ť─â) ac╚Ťiunii unui agent oarecare ├«n vederea unui anumit scop. ÔÖŽ (Agr.) A supune semin╚Ťele sau solul ac╚Ťiunii unor agen╚Ťi chimici sau fizici. [< it. trattare, cf. fr. traiter < lat. tractare].
TRAT├üT s.n. 1. ├Än╚Ťelegere, acord, pact ├«ntre dou─â sau mai multe state cu privire la anumite chestiuni; conven╚Ťie, acord. 2. Lucrare didactic─â care trateaz─â problemele de baz─â ale unei discipline, ale unei arte sau ale unei ╚Ötiin╚Ťe. [Pl. -te, -turi. / < it. trattato, cf. fr. trait├ę < lat. tractatus].
TRAT├ü vb. I. tr. 1. a avea fa╚Ť─â de cineva sau de ceva o anumit─â comportare, a se purta ├«ntr-un anumit fel. 2. a oferi unui oaspete m├óncare, b─âutur─â. ÔŚŐ a face cinste. 3. a duce tratative pentru a ajunge la o ├«n╚Ťelegere. 4. a dezvolta o tem─â ╚Ötiin╚Ťific─â etc. 5. a supune (un corp, o substan╚Ť─â) ac╚Ťiunii unui agent oarecare ├«n vederea unui anumit scop. ÔŚŐ a supune semin╚Ťele, apa sau solul (ac╚Ťiunii unor agen╚Ťi chimici sau fizici. II. tr., refl. a (se) supune unui tratament medical. (< it. trattare, lat. tractare)
TRAT├üT s. n. 1. ├«n╚Ťelegere ├«ntre dou─â sau mai multe state cu privire la anumite chestiuni; conven╚Ťie, acord. 2. lucrare de specialitate care trateaz─â problemele fundamentale ale unei discipline, arte sau ╚Ötiin╚Ťe. (< it. trattato, germ. Traktat, dup─â fr. trait├ę)
A TRAT├ü ~├ęz 1. tranz. 1) (persoane) A supune efectelor unui comportament (oper├ónd dup─â ├«mprejur─âri cu ceva). ~ cu bun─âvoin╚Ť─â. 2) A servi cu m├óncare sau b─âutur─â. 3) (bolnavi sau bolile acestora) A supune ac╚Ťiunii unui tratament; a lecui. 4) (substan╚Ťe, materiale etc.) A supune ac╚Ťiunii unui agent chimic sau fizic. ~ semin╚Ťe cu insecticide. 5) (probleme, teme, subiecte etc.) A prezenta ├«n urma unor cercet─âri. 2. intranz. (despre p─âr╚Ťi oficiale interesate) A duce tratative ├«n vederea ├«ncheierii unor conven╚Ťii; a negocia. /<lat. tractare, fr. traiter
TRAT├üT ~e n. 1) ├Än╚Ťelegere ├«ncheiat─â ├«ntre dou─â sau mai multe state, prin care se stabilesc bazele rela╚Ťiilor reciproce ╚Öi obliga╚Ťiile care revin fiec─ârei p─âr╚Ťi; conven╚Ťie; acord. ~ de pace. ~ comercial. 2) Lucrare de sintez─â ├«n care sunt expuse principiile de baz─â ale unei discipline sau ale unei arte. ~ de filozofie. ~ de muzic─â. /<lat. tractatus, germ. Tractat, fr. trait├ę
tractà v. V. trata.
tractat n. 1. oper─â ├«n care se trateaz─â despre vrÔÇÖo ╚Ötiin╚Ť─â sau art─â: tractat de geografie; 2. conven╚Ťiune ├«ntre dou─â sau mai multe State, ├«ntre principii care iau asupr─â-╚Öi ├«ndatoriri reciproce: tractat de pace. V. Nume proprii.
Tractat n. Tractatele cele mai importante pentru istoria Rom├ónilor au fost: TRACTATUL LUI MIRCEA CU MAHOMED I (1411): Muntenia ├«╚Öi conserva autonomia, Turcilor nu le era permis a se a╚Öeza ├«n ╚Ťar─â ╚Öi primiau ├«n schimb plata unui pe╚Öche╚Ö de 3000 lei turce╚Öti; TRACTATUL LUI BOGDAN CU SELIM I (1511): condi╚Ťiuni identice, dar pe╚Öche╚Öul era de 4000 de galbeni turce╚Öti, 20 ╚Öoimi ╚Öi 40 iepe de pravil─â; TRACTATUL DIN CARLOWITZ, ├«ntre Austria ╚Öi Turcia (1699): Austria c─âp─âta toat─â Ungaria, Banatul ╚Öi Ardealul; TRACTATUL DELA PRUT, ├«ntre Rusia ╚Öi Turcia (1711): Rusia pierdea mai multe teritorii; TRACTATUL DIN PASSAROWITZ, ├«ntre Austria ╚Öi Turcia (1718): Austria c─âp─ât─â Banatul, Oltenia ╚Öi o parte a Serbiei; TRACTATUL DIN BELGRAD, ├«ntre Austria ╚Öi Turcia (1639): Oltenia se ├«napoi─â Valahiei; TRACTATUL DIN KIUCIUK-KAINARGI, ├«ntre Rusia ╚Öi Turcia (1774): el puse cap─ât domina╚Ťiunii ruse asupra Principatelor; TRACTATUL DIN ╚śI╚śTOV, ├«ntre Austria ╚Öi Turcia (1791): statu-quo-ante; TRACTATUL IA╚śI, ├«ntre Rusia ╚Öi Turcia (1792): Nistrul form├ónd hotarul ├«ntre cele dou─â imperii; TRACTATUL DIN BUCURE╚śTI, ├«ntre Rusia ╚Öi Turcia (1812): Rusia cap─ât─â Basarabia; TRACTATUL DIN ADRIANOPOLE, ├«ntre Rusia ╚Öi Turcia (1829): Principatele rec─âdeau sub dependen╚Ťa Rusiei; TRACTATUL DIN PARIS, ├«ntre Rusia, Anglia, Fran╚Ťa, Turcia ╚Öi Sardinia (1856): se ├«napoia Rom├óniei Sudul Basarabiei ╚Öi Rusia renun╚Ťa la protectoratul asupra Principatelor r─âmase excluziv sub suzeranitatea Por╚Ťii; TRACTATUL DIN BERLIN, ├«ntre Rusia ╚Öi Turcia (1878): recunoa╚Öterea independen╚Ťei noului regat al Rom├óniei ╚Öi reluarea Sudului Basarabiei de c─âtre Ru╚Öi ├«n schimbul Dobrogei; TRACTATUL DIN BUCURE╚śTI, 10 August 1913, ├«ntre Bulgari ╚Öi celelalte popoare balcanice: Rom├óni, S├órbi, Greci (v. aceste nume). V. Conven╚Ťiune.
Tractatul din Lausanne fu semnat la 13 Iulie 1923, ├«ntre Alia╚Ťi de o parte, Grecia ╚Öi Turcia de alta. Ca consecin╚Ť─â a dezastrului grec din 1922 Tracia oriental─â fu ├«napoiat─â Turciei victorioase, care ob╚Ťinu si abolirea capitula╚Ťiunilor din trecut.
Tractatul din Versailles (28 Iunie 1919) fu ├«ncheiat ├«ntre Statele-Unite, Imperiul britanic, Fran╚Ťa, Italia ╚Öi Japonia. Acest pact recent a modificat profund harta Europei, instituind state noue (Ceco-Slovachia ╚Öi Polonia), impun├ónd retrocedarea provinciilor r─âpite Fran╚Ťei, Alzacia-Lorena; Rom├óniei, Basarabia, Bucovina, Transilvania, m─ârind unele teritorii (Iugo-Slavia, Grecia) ╚Öi stabilind principiul c─â fiecare na╚Ťie poate dispune de soarta-i proprie; recurg├ónd la plebiscit ├«n caz de complicare etnic─â (Silezia disputat─â de Germani ╚Öi de Poloni). Tractatul din Versailles constitue azi documentul capital al politicei europene contemporane.
trat├á v. 1. a desvolta, a expune verbal sau prin scris: a trata o chestiune de istorie; 2. a se purta cu cineva ├«ntrÔÇÖun mod oarecare: lÔÇÖa tratat bine; a trata de, a califica; 3. a c─âuta pe un bolnav; 4. a supune o substan╚Ť─â la ac╚Ťiunea unui agent chimic: a trata fierul cu un acid; 5. a negocia pentru ├«ncheierea unei afaceri sau ├«nvoieli: a trata despre pace; 6. pop. a cinsti mai ales cu b─âuturi: i-a tratat cu ├«nghe╚Ťat─â.
tratat n. V. tractat.
*tract├ít ╚Öi (ob.) trat├ít n., pl. e (lat. tractatus, tratare, tratat, lucrare, scriere; it. trattato, fr. trait├ę; rus. trakt├ít. V. tratez). Tratat, carte: tratat de medicin─â. ├Änvo─şal─â, conven╚Ťiune (├«ntre state): tratatu de pace de la Bucure╚Öt─ş ├«n 1913. ÔÇô Tratatele cele ma─ş ├«nsemnate ├«n istoria Rom├ónilor s├«nt: 1. al lu─ş Mircea cu Mohamet (1411), pin care ╚Üara Rom├óneasc─â ├«╚Ö─ş p─âstra autonomia, ─şar Turci─ş, ├«n schimbu unu─ş pe╚Öche╚Ö de 3000 de le─ş turce╚Öt─ş, nÔÇÖavea┼ş vo─şe s─â se stabileasc─â ├«n ╚Ťar─â; 2. al lu─ş Bogdan cu Selim I (1511), cu acelea╚Ö─ş condi╚Ťiun─ş ca precedentu, dar pe╚Öche╚Öu suit la 4000 de galben─ş, 20 de ╚Öo─şm─ş ╚Öi 40 de ─şepe de pr─âsil─â; 3. cel de la Carlovic─ş (un or─â╚Öel de pe dreapta Dun─âri─ş, ├«n Austria), ├«ntre Austria ╚Öi Turcia (1699), pin care Austria c─âp─âta toat─â Ungaria, Banatu ╚Öi Ardealu; 4. cel de la Prut (1711), pin care Turcia lua ma─ş multe teritori─ş Rusii─ş; 5. cel de la Pasarovic─ş (ora╚Ö din Serbia), ├«ntre Austria ╚Öi Turcia (1718), care d─âdea Austrii─ş Banatu, Oltenia ╚Öi o parte a Serbii─ş; 6. cel de la Belgrad (1739), pin care Austria ne restitu─şa Oltenia; 7. cel de la K─şuc─şuk Ka─şnargi, un sat la est de Silistra (1774), pin care Rusia se retr─âgea pe tot-de-a-una din ╚Ť─ârile rom├óne╚Öt─ş ╚Öi acorda Turcii─ş liber─â naviga╚Ťiune pe marea Neagr─â; 8. cel de la ╚śi╚Ötov (1791), pin care ├«ntre Austria ╚Öi Turcia se hot─âr─â╚Öte status quo ante; 9. cel de la ─Ča╚Ö─ş (1792), pin care r─âm├«ne Nistru hotar ├«ntre Rusia ╚Öi Turcia; 10. cel de la Bucure╚Öt─ş (1812), pin care Rusia ob╚Ťinea de la Turcia Basarabia; 11. cel de la Adrianopole (1829), pin care ╚Ť─ârile rom├óne╚Öt─ş ajungea┼ş ─şar ├«n dependen╚Ťa Rusii─ş; 12. cel de la Paris (1856), ├«ntre Rusia, Anglia, Francia, Turcia ╚Öi Sardinia, pin care Rom├ónii─ş i se restitue tre─ş jude╚Ťe din sudu Basarabii─ş, ─şar Rusia renun╚Ť─â la ÔÇ×protectoratuÔÇŁ e─ş asupra ╚Ť─ârilor rom├óne╚Öt─ş, care r─âm├«n numa─ş supt suzeranitatea Turcii─ş; 13. cel de la Berlin (1878) ├«ntre Rusia ╚Öi Turcia, pin care Turcia recunoa╚Öte independen╚Ťa Rom├ónii─ş, ─şar Rusia ─şa f─âr─â vo─şa Rom├ónii─ş cele tre─ş jude╚Ťe din Basarabia ╚Öi-─ş d─â ├«n schimb Dobrogea cu un hotar deschis pentru un atac din partea Bulgari├ş─ş; 14. cel de la Bucure╚Öt─ş (1913), ├«ntre Rom├ónia, Bulgaria, Serbia, Grecia ╚Öi Muntenegru, pin care Rom├ónia ├«╚Ö─ş ├«ndreapt─â hotaru spre Bulgaria ├«mping├«ndu-l dincolo de linia Turtuca─şa-Balcic, ─şar Bulgaria se retrage din mare parte din teritoriile cucerite de la Turcia, care teritori─ş revin Serbii─ş ╚Öi Grecii─ş; 15. cel de la Versailles (28 Iuni┼ş 1919), ├«ntre statele aliate ╚Öi Germania; 16. cel de la Saint-Germain en Laye1 (10 Sept. 1919), ├«ntre statele aliate ╚Öi Austria; 17. cel de la Neuilly sur Seine (27 Nov. 1919), ├«ntre statele aliate ╚Öi Bulgaria; 18. cel de la Trianon (4 Iuni┼ş 1920), ├«ntre statele aliate ╚Öi Ungaria; 19. cel de la S├Ęvres (10 A┼şg. 1920), ├«ntre statele aliate ╚Öi Turcia; 20. cel de la Lausanne (24 Iuli┼ş 1923), ├«ntre statele aliate ╚Öi Turcia.[1]
*trat├ít n., pl. e (fr. trait├ę, it. trattato. V. tractat). Carte, manual: tratat de istorie. ├Änvo─şal─â, conven╚Ťiune ├«ntre state (ma─ş rar tractat).
*trat├ęz v. tr. (fr. traiter, it. trattare, d. lat. tractare, a atinge, a trata, d. tr├íhere, tractum, a trage). M─â port cu cineva: l-a tratat prietene╚Öte. ├Ängrijesc un bolnav: l-a tratat cu chinin─â. Combat o boal─â: frigurile se trateaz─â cu chinin─â. Supun o substan╚Ť─â ac╚Ťiuni─ş unu─ş agent chimic: a trata un mineral cu mercur. Dezvolt (expun) o chestiune, un sub─şect ╚Ötiin╚Ťific (cu vorba sa┼ş cu conde─şu): a trata o chestiune. Negociez: a trata pacea. Fam. Cinstesc (ofer de m├«ncat, de b─âut): ne-a tratat cu cafea ╚Öi dulcea╚Ť─â. A trata de (sa┼ş drept), a califica, a taxa: l-a tratat de nebun. Fam. Iron. A trata cu refuz, a refuza ce ╚Ťi se ofer─â: ─ş-am oferit cafea, dar mÔÇÖa tratat cu refuz. Pop. A trata amor cu cineva, a face dragoste. V. intr. Vorbesc, expun, dezvolt: a trata despre optic─â. Negociez: a trata de pace. ÔÇô L. V. tr─ât─âlu─şesc.
TRATA vb. 1. a lua. (L-a ~ cu binele.) 2. a cinsti, a osp─âta, a servi, (pop.) a omeni, a tratarisi. (L-a ~ cu m├«ncare ╚Öi b─âutur─â.) 3. (MED.) a (se) c─âuta, a (se) ├«ngriji, (pop. ╚Öi fam.) a (se) doftori, a (se) doftorici, (├«nv.) a (se) cura, a (se) curarisi. (S-a ~ de astm.) 4. a negocia, a parlamenta. (A ~ cu partea advers─â.) 5. a negocia. (A ~ ├«ncheierea unei tranzac╚Ťii.) 6. a dezbate, a discuta, (├«nv.) a tratarisi. (Ce subiect ~ ?) 7. a aborda, (fig.) a ataca. (A ~ urm─âtoarea tem─â...)
maltrata, trata Dic╚Ťionarele noastre explic─â pe trata prin it. trattare, probabil dup─â exemplul dat de TDRG (numai Scriban trimite la francez─â ╚Öi italian─â). Dar maltrata nu este la TDRG, de aceea CADE ╚Öi Scriban pornesc de la fr. maltraiter, iar DLLM zice ÔÇ×dup─â fr. maltraiterÔÇŁ; mai curios este c─â ╚Öi DLR trimite ├«nt├«i la francez─â, ╚Öi numai ├«n r├«ndul al doilea la italian─â. Din francez─â vin germ. maltr├Ątieren ╚Öi tr├Ątieren, bulg. mpemupam ╚Öi mađ╗mpemupam, rus. mpemupođ▓amĐî ╚Öi mađ╗bmpemupođ▓amĐî; de ce rom├óna singur─â are ├«n tem─â un a? Mai cunoa╚Ötem ╚Öi forma tratarisi (atest─âri la Ursu), care ar ar─âta originea greceasc─â (de╚Öi nu e imposibil s─â se fi format ├«n rom├óne╚Öte de la trata, a╚Öa cum avem pe plimbarisi de la plimba). ╚śi Ursu trimite, pentru originea formei grece╚Öti ¤ä¤ü╬▒¤ä¤ä╬Ȥü¤ë la latin─â ╚Öi francez─â, nu la italian─â, cum era normal. Pare probabil c─â ├«n rom├óne╚Öte a fost ├«nt├«i tratarisi, din grece╚Öte, apoi trata, pentru care nu avem neap─ârat nevoie de italian─â, cf. regula, format dup─â regularisi. Pentru variantele tracta, tracta╚Ťie (notate de Ursu), vezi rus. mpađ║mođ▓amĐî, mpađ║mamĐćuĐĆ.
ORGANIZA╚ÜIA TRATATULUI ASIEI DE SUD-EST (S.E.A.T.O.; ├«n engl.: South Est Asia Treaty Orgnization ÔÇô S.E.A.T.O.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â (bloc politico-militar), creat─â la Manila (Filipine), la 8 sept. 1954, ├«n scopul dezvolt─ârii capacit─â╚Ťii de ap─ârare individual─â ╚Öi colectiv─â a statelor membre. A avut 8 state membre: Australia, Filipine, Fran╚Ťa, Marea Britanie, Noua Zeeland─â, Pakistan (p├ón─â ├«n 1972), S.U.A. ╚Öi Thailanda. Organiza╚Ťia s-a autodizolvat ├«n 1975.
ORGANIZA╚ÜIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD (O.T.A.N.; ├«n engl.: North Atlantic Treaty Organization ÔÇô N.A.T.O.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â (bloc politico-militar), creat─â ├«n baza tratatului semnat la Washington la 4 apr. 1949 (a╚Öa-numitul Pact al Atlanticului), cu sediu la Bruxelles ÔÇô Belgia (p├ón─â ├«n 1967, la Paris), ├«n scopul asigur─ârii securit─â╚Ťii comune a statelor membre prin cooperare ╚Öi consultare ├«n domeniile politic, militar ╚Öi economic, precum ╚Öi ├«n domeniul social-╚Ötiin╚Ťific ╚Öi ├«n alte sectoare. Are 19 membre (2003): Belgia, Canada, Danemarca, Fran╚Ťa, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, S.U.A. (membri fondatori), Grecia, Turcia (din 1952), R.F. Germania (din 1955), Spania (din 1982), Cehia, Polonia, Ungaria (din 12 martie 1999). Reuniunea de la Praga (21 nov. 2002) a hot─âr├ót s─â se lanseze invita╚Ťii de aderare ├«n 2004 unui grup de ╚Ť─âri (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Rom├ónia, Slovacia ╚Öi Slovenia). Noii membri vor c─âp─âta statut de membru deplin ├«n 2004 dup─â ce parlamentele celor 19 state vor ratifica aceast─â hot─âr├óre. Organul suprem al N.A.T.O. este Consiliul Atlanticului, care reune╚Öte reprezentan╚Ťii statelor membre ╚Öi decide ├«n unanimitate, asupra problemelor administrative ╚Öi financiare. Consiliul, cu sediu la Bruxelles, este asistat de numeroase Comitete ╚Öi Grupuri de de lucru (constituite pentru examinarea problemelor interne sau a celor particulare) ╚Öi de Secretariatul interna╚Ťional. Al─âturi de aceste organisme cu caracter civil sunt cele militare: Comitetul Militar condus de un Pre╚Öedinte permanent ales la nivelul ╚śefilor Marilor State Majore (pentru o perioad─â de 2 ani), Comitetul de Planificare a Ap─âr─ârii, patru Comandamente Regionale ╚Öi 14 Agen╚Ťii subordonate Comitetului Militar. Din 1994 N.A.T.O. s-a deschis c─âtre ╚Ť─ârile din Europa Central─â ╚Öi de Est prin Parteneriatul pentru Pace, care prevede participarea la manevre comune ╚Öi la schimbul de informa╚Ťii militare, dar f─âr─â implicare ├«n asigurarea securit─â╚Ťii ╚Öi ap─âr─ârii reciproce. La el au aderat toate ╚Ť─ârile Europei Centrale ╚Öi de Est ╚Öi numeroase republici ex-sovietice, ├«ntre care ╚Öi Federa╚Ťia Rus─â. La 28 mai 2002, prin Declara╚Ťia de la Roma, a fost creat ÔÇ×Consiliul celor 20ÔÇŁ, format din cele 19 ╚Ť─âri membre plus Federa╚Ťia Rus─â, abilitat s─â ia decizii prin consens asupra: luptei ├«mpotriva terorismului, gestionarea crizelor, neprolifer─ârii armelor de distrugere ├«n mas─â, controlului armamentelor, ap─âr─ârii contra rachetelor de lupt─â, opera╚Ťiunilor de salvare pe mare, cooper─ârii militare, planurilor pentru urgen╚Ťe civile, provoc─ârilor ╚Öi amenin╚Ť─ârilor de toate tipurile ╚Ö.a. Secretar general: Sir George Robertson (Marea Britanie), de la 4 aug. 1999. Succesorul s─âu (din 4 ian. 2004) este fostul ministru de Externe olandez Jaap de Hoop Scheffer.
ORGANIZA╚ÜIA TRATATULUI CENTRAL (C.E.N.T.O.; ├«n engl.: Central Treaty Organization ÔÇô C.E.N.T.O.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â (bloc politico-militar), creat─â la 24 febr. 1955, cu sediul la Ankara (Turcia), ├«n scopul ap─âr─ârii comune ╚Öi dezvolt─ârii economice a statelor membre. P├ón─â ├«n 1959 s-a numit Organiza╚Ťia Tratatului Orientului Apropiat ini╚Ťial ca un tratat bilateral ├«ntre Turcia ╚Öi Iraq, la care au aderat ├«n acela╚Öi an Marea Britanie (4. apr.), Pakistan (23 sept.) ╚Öi Iran (3 nov.). Organiza╚Ťia s-a autodizolvat ├«n 1979.
ORGANIZA╚ÜIA TRATATULUI DE LA VAR╚śOVIA (Pactul de la Var╚Öovia), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â cu sediul la Var╚Öovia (Polonia), creat─â la 14 mai 1955 prin Tratatul de Prietenie, Colaborare ╚Öi Asisten╚Ť─â Mutual─â de la Var╚Öovia, ├«n scopul asigur─ârii securit─â╚Ťii statelor membre ╚Öi a p─âcii ├«n Europa. Membri: opt ╚Ť─âri socialiste ÔÇô Albania (s-a retras din organiza╚Ťie ├«n 1968), Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. German─â, Polonia, Rom├ónia, Ungaria ╚Öi U.R.S.S. S-a autodizolvat ├«n 1991.
PACTA SUNT SERVANDA (lat.) tratatele trebuie respectate ÔÇô Principiu de drept interna╚Ťional. Statele sunt obligate s─â onoreze cu bun─â-credin╚Ť─â angajamentele asumate.
a trata cu sictir (pe cineva) expr. a trata ├«n mod dispre╚Ťuitor (pe cineva); a ignora ├«n mod deliberat (pe cineva).
TRAT├üT, -─é, trata╚Ťi, -te, adj. v. TRATA. ÔÇô [DEX ÔÇÖ98]

Tratat dex online | sinonim

Tratat definitie

Intrare: tratat (adj.)
tratat 1 adj. adjectiv
Intrare: trata
tracta conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
trata verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: tratat (s.n.)
tratat 3 pl. -uri substantiv neutru
tratat 2 pl. -e substantiv neutru
tractat 3 pl. -uri substantiv neutru
tractat 2 pl. -e substantiv neutru