tranșéĭe f., pl. eĭ (fr. tranchée, fem. d. tranché, tăĭat, de unde și rus tranšéĭa. Tranșea, -ele, cum zicea Al., nu e uzitat. V. retranșament). Fort. Șanț făcut ca să tragĭ focurĭ adăpostit. V. castru și ocop.