Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru trambalare

TRAMBAL├ü, trambalez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. (Fam.) A (se) duce, a (se) muta, a (se) deplasa de colo p├ón─â colo (f─âr─â rost). ÔÇô Dup─â fr. trimbaler.
TRAMBAL├üRE, trambal─âri, s. f. (Fam.) Ac╚Ťiunea de a (se) trambala. ÔÇô V. trambala.
TRAMBAL├ü, trambalez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. (Fam.) A (se) duce, a (se) muta, a (se) deplasa de colo p├ón─â colo (f─âr─â rost). ÔÇô Dup─â fr. trimbaler.
TRAMBAL├üRE, trambal─âri, s. f. (Fam.) Ac╚Ťiunea de a (se) trambala. ÔÇô V. trambala.
TRAMBAL├ü, trambalez, vb. I. Refl. A se duce, a umbla de colo p├«n─â colo (f─âr─â rost). E greu s-o vezi. Fiindc─â ea n-are cupeu s─â se trambaleze pe uli╚Ťa mare, ├«n fiecare zi, la acela╚Öi ceas. C. PETRESCU, O. P. I 227.
trambalá (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 trambaleáză
trambaláre (fam.) s. f., g.-d. art. trambalắrii; pl. trambalắri
trambal├í vb., ind. prez. 1 sg. trambal├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. trambale├íz─â
trambaláre s. f., g.-d. art. trambalării; pl. trambalări
TRAMBALÁ vb. v. deplasa, muta, strămuta.
TRAMBALÁRE s. v. deplasare, mutare, strămutare.
TRAMBALÁ vb. I. refl., tr. (Fam.) A (se) muta, a (se) deplasa dintr-o parte în alta fără rost. [După fr. trimbaler].
TRAMBAL├üRE s.f. (Fam.) Ac╚Ťiunea de a (se) trambala. [< trambala].
TRAMBALÁ vb. tr., refl. (fam.) a (se) deplasa dintr-o parte în alta. (după fr. trimbaler)
trambal├í (-l├ęz, -├ít), vb. ÔÇô A umbla de colo colo (f─âr─â rost). Fr. trimbaler.
*trambal├ęz v. tr. (fr. trimbaler, infl. poate ╚Öi de ngr. tramb├íla, leg─ân─âtoare. V. trap─â). Barb. T├«r─âsc de colo colo. V. refl. M─â v├«ntur, m─â zbuc─şum ├«n coace ╚ÖiÔÇÖn colo.
trambala, trambalez I. v. t. a duce, a muta, a deplasa II. v. r. 1. a se duce, a se muta, a se deplasa de colo p├ón─â colo f─âr─â rost 2. a se deplasa ├«n condi╚Ťii dificile

Trambalare dex online | sinonim

Trambalare definitie

Intrare: trambala
trambala verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: trambalare
trambalare substantiv feminin