TRAHÍT, trahite, s. n. Rocă vulcanică de formație recentă, cu compoziție asemănătoare cu a sienitului, folosită ca piatră de construcție. – Din fr. trachyte.

TRAHÍT, trahite, s. n. Rocă vulcanică de formație recentă, cu compoziție asemănătoare cu a sienitului, folosită ca piatră de construcție. – Din fr. trachyte.

TRAHÍT s. n. Rocă vulcanică folosită ca piatră de construcție.

trahít s. n., pl. trahíte

trahít s. n., pl. trahíte

TRAHÍT s.n. Rocă vulcanică de formație recentă, având compoziția sienitului. [< fr. trachyte].

TRAHÍT s. n. rocă efuzivă, cu structură porfirică, având compoziția sienitului. (< fr. trachyte)

TRAHÍT n. Rocă magmatică de formație recentă, frumos colorată, întrebuințată ca piatră decorativă în construcții. /<fr. trachyte

trachit n. rocă cristalină porfirică.

*trahít n., pl. urĭ (fr. trachyte m., it. trachite f., sp. traquita f., d. vgr. trahýtes, -hýtetos, asperitate). Min. Un fel de peatră vulcanică de tip porfiroid, ușoară, dură și poroasă și foarte prețuită la construcțiunĭ.