trafica definitie

12 definiții pentru trafica

TRAFICÁ, trafichez, vb. I. Intranz. A face negoț (cu o marfă ilicită). – Din fr. trafiquer.
TRAFICÁ, trafichez, vb. I. Intranz. A face negoț (cu o marfă ilicită). – Din fr. trafiquer.
TRAFICÁ, trafichez, vb. I. Intranz. A face trafic, a face negoț (mai ales cu o marfă ilicită). A trafica cu stupefiante.
traficá (a ~) vb., ind. prez. 3 traficheáză
traficá vb., ind. prez. 1 sg. trafichéz, 3 sg. și pl. traficheáză
TRAFICÁ vb. 1. v. negocia. 2. a negustori, a precupeți, a specula, (înv. și reg.) a precupi. (Ce mărfuri ~?)
TRAFICÁ vb. I. intr. A face trafic (în special cu o marfă ilicită). [< fr. trafiquer, cf. it. trafficare].
TRAFICÁ vb. intr. a face trafic (cu o marfă ilicită). (< fr. trafiquer)
A TRAFICÁ ~chéz intranz. A face trafic (în special cu mărfuri ilicite); a face comerț în condiții neadmise de lege. /<fr. trafiquer
traficà v. 1. a face trafic; 2. fig. a trage un folos necinstit: a trafica influența sa; 3. a negocia: a trafica o poliță.
2) *tráfic și trafíc saŭ -chéz, a v. intr. (fr. trafiquer, it. tráffico, -care). Fig. Fac trafic rușinos: a trafica cu conștiința ta. V. tr. A trafica ceaĭ. Fig. A trafica conștiințele. V. precupețesc.
TRAFICA vb. 1. a negocia, (pop.) a samsări. (A ~ valori, efecte publice.) 2. a negustori, a precupeți, a specula, (înv. și reg.) a precupi. (Ce mărfuri ~?)

trafica dex

Intrare: trafica
trafica verb grupa I conjugarea a II-a