Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru tracologie

TRACOLOGÍE s. f. Disciplină care studiază civilizația tracilor. – Din fr. thracologie.
TRACOLOGÍE s. f. Disciplină care studiază civilizația tracilor. – Din fr. thracologie.
*tracologíe s. f., art. tracología, g.-d. tracologíi, art. tracologíei
tracologíe s. f., g.-d. art. tracologíei
TRACOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul culturii și civilizației tracilor. [Gen. -iei. / < fr. thracologie].
TRACOLOGÍE s. f. disciplină a istoriei care studiază civilizația și limba tracilor. (< fr. thracologie)
TRACOLOGÍE f. Știință care se ocupă cu studiul culturii și civilizației tracilor. [G.-D. tracologiei] /<fr. thracologie
TRACOLOGÍE s. f. (< fr. thracologie): disciplină care se ocupă cu studiul culturii și civilizației tracilor. Au adus contribuții în studiile de t. mulți cercetători români și străini, printre care amintim pe B. P. Hasdeu, H. Mihăescu, G. Ivănescu, H. Daicoviciu, Pandele Olteanu, Iosif C-tin Drăgan, I. I. Russu, Anton Vraciu, C-tin Poghirc, Radu Vulpe, Dan Slușanschi, Petru Caraman etc., Vladimir Georgiev, R. A. Crossland, I. Duridanov etc.

Tracologie dex online | sinonim

Tracologie definitie

Intrare: tracologie
tracologie substantiv feminin