Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru tracologie

TRACOLOG├ŹE s. f. Disciplin─â care studiaz─â civiliza╚Ťia tracilor. ÔÇô Din fr. thracologie.
TRACOLOG├ŹE s. f. Disciplin─â care studiaz─â civiliza╚Ťia tracilor. ÔÇô Din fr. thracologie.
*tracolog├şe s. f., art. tracolog├şa, g.-d. tracolog├şi, art. tracolog├şei
tracolog├şe s. f., g.-d. art. tracolog├şei
TRACOLOG├ŹE s.f. Disciplin─â care se ocup─â cu studiul culturii ╚Öi civiliza╚Ťiei tracilor. [Gen. -iei. / < fr. thracologie].
TRACOLOG├ŹE s. f. disciplin─â a istoriei care studiaz─â civiliza╚Ťia ╚Öi limba tracilor. (< fr. thracologie)
TRACOLOG├ŹE f. ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul culturii ╚Öi civiliza╚Ťiei tracilor. [G.-D. tracologiei] /<fr. thracologie
TRACOLOG├ŹE s. f. (< fr. thracologie): disciplin─â care se ocup─â cu studiul culturii ╚Öi civiliza╚Ťiei tracilor. Au adus contribu╚Ťii ├«n studiile de t. mul╚Ťi cercet─âtori rom├óni ╚Öi str─âini, printre care amintim pe B. P. Hasdeu, H. Mih─âescu, G. Iv─ânescu, H. Daicoviciu, Pandele Olteanu, Iosif C-tin Dr─âgan, I. I. Russu, Anton Vraciu, C-tin Poghirc, Radu Vulpe, Dan Slu╚Öanschi, Petru Caraman etc., Vladimir Georgiev, R. A. Crossland, I. Duridanov etc.

Tracologie dex online | sinonim

Tracologie definitie

Intrare: tracologie
tracologie substantiv feminin