TOROSÍ, torosesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A vorbi mult, a înșira vrute și nevrute, a trăncăni. V. torăi. V-ați plictisi auzindu-mă torosind la verzi și uscate. ISPIRESCU, la CADE.

TOROSÍ, torosesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A vorbi mult, a trăncăni, a flecări.

TOROSÍ vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.

torosì v. a flecări: torosind la ureche verzi și uscate ISP. [Dintr’un primitiv tor sau tur (cf. turuì), de origină necunoscută].

torosésc v. tr. și intr. (imit. ca și turuĭ). Vest. Flecăresc, trăncănesc: torosind la verzĭ și uscate.

torosi vb. v. FLECĂRI. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.