Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru tocil─ârie

TOCIL─éR├ŹE, tocilarii, s. f. 1. Atelierul tocilarului (1). 2. Ocupa╚Ťia tocilarului (1). ÔÇô Tocilar + suf. -ie.
TOCIL─éR├ŹE, tocil─ârii, s. f. 1. Atelierul tocilarului (1). 2. Ocupa╚Ťia tocilarului (1). ÔÇô Tocilar + suf. -ie.
TOCIL─éR├ŹE, tocil─ârii, s. f. Atelierul de lucru al tocilarului.
tocil─âr├şe s. f., art. tocil─âr├şa, g.-d. art. tocil─âr├şei; (ateliere) pl. tocil─âr├şi, art. tocil─âr├şile
tocil─âr├şe s. f., art. tocil─âr├şa, g.-d. art. tocil─âr├şei; (ateliere) pl. tocil─âr├şi, art. tocil─âr├şile
TOCIL─éR├ŹE ~i f. 1) Atelier cu tocil─â (sau polizor) unde se ascut unelte de t─âiat. 2) rar Meserie de tocilar. [G.-D. tocil─âriei] /tocil─â + suf. ~ar
tocil─âr├şe f. (d. tocilar). Meseria ╚Öi atelieru tocilarulu─ş: tocil─âria italian─â.

Tocil─ârie dex online | sinonim

Tocil─ârie definitie

Intrare: tocil─ârie
tocil─ârie substantiv feminin