Definiția cu ID-ul 512838:
tínă (-ni), s. f. – Noroi, nămol, glod.
Sl. (
ceh.,
rus.) tina (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 411). Se folosește mai ales în
Trans. –
Der. tinos,
adj. (noroios, mocirlos); tinoavă,
s. f. (
Trans. de N, mocirlă, baltă de noroi); întina,
vb. (a murdări cu noroi, a umple de noroi; a păta; a prihăni).
Tină dex online | sinonim
Tină definitie