Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru tinichigiu

TINICHIG├ŹU, tinichigii, s. m. Meseria╚Ö, muncitor care lucreaz─â sau repar─â obiecte de tinichea, s├órm─â, bare metalice etc. ÔÇô Din tc. tenekeci.
TINICHIG├ŹU, tinichigii, s. m. Meseria╚Ö, muncitor care lucreaz─â sau repar─â obiecte de tinichea, s├órm─â, bare metalice etc. ÔÇô Din tc. tenekeci.
tinichig├şu s. m., art. tinichig├şul; pl. tinichig├şi, art. tinichig├şii (-gi-ii)
tinichig├şu s. m., art. tinichig├şul; pl. tinichig├şi, art. tinichig├şii
TINICHIG├ŹU s. (reg.) tindichelar, (Transilv., Maram. ╚Öi Bucov.) pleuar, (prin Ban. ╚Öi Olt.) ╚Öpengl─âr, (Transilv.) tinicher.
TINICHIG├ŹU ~i m. 1) Meseria╚Ö care face sau repar─â obiecte de tinichea. 2) Muncitor specializat ├«n confec╚Ťionarea obiectelor de tinichea. /<turc. tenekeci
tinichigiu m. meșter care lucrează și acopere casele cu tinichea. [Turc. TENEKEDJY].
tinichig├ş┼ş m. (turc. tenekeci). Lucr─âtor de tinichea. ÔÇô ├Än nord teneche-.
tinichigi╚Ť─â s. v. TINICHIGEREAS─é. TINICHIGERI╚Ü─é.
TINICHIGIU s. (reg.) tindichelar, (Transilv., Maram. și Bucov.) pleuar, (prin Ban. și Olt.) șpenglăr, (Transilv.) tinicher.

Tinichigiu dex online | sinonim

Tinichigiu definitie

Intrare: tinichigiu
tinichigiu substantiv masculin