Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru tensionare

TENSION├ü, tensionez, vb. I. Tranz. A ├«ntinde fibre, coarde elastice. ÔÖŽ Fig. A produce ├«ncordare psihic─â. [Pr.: -si-o-] ÔÇô Din fr. tensionner.
TENSION├üRE, tension─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a tensiona ╚Öi rezultatul ei. [Pr.: -si-o-] ÔÇô V. tensiona.
TENSION├ü, tensionez, vb. I. Tranz. A ├«ntinde fibre, coarde elastice. ÔÖŽ Fig. A produce ├«ncordare psihic─â. [Pr.: -si-o-] ÔÇô Din fr. tensionner.
TENSION├üRE, tension─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a tensiona ╚Öi rezultatul ei. [Pr.: -si-o-] ÔÇô V. tensiona.
tension├í vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. tension├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. tensione├íz─â
tensionáre s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. tensionării
TENSIONÁ vb. 1. v. întinde. 2. v. încorda.
TENSIONÁRE s. 1. v. întindere. 2. v. încordare.
TENSIONÁ vb. I. tr. 1. (Tehn.) A întinde. 2. A produce încordare, tensiune. [Pron. -si-o-. / < fr. tensionner].
TENSIONÁ vb. tr. 1. a întinde fibre, coarde elastice (prin procedee mecanice). 2. a produce încordare. (< fr. tensionner)
A TENSION├ü ~├ęz tranz. 1) tehn. (corpuri elastice) A trage, m─ârind dimensiunile (lungind sau l─ârgind). 2) (situa╚Ťii, rela╚Ťii) A aduce ├«n stare de tensiune. [Sil. -si-o-] /<fr. tensionner
TENSIONA vb. a încorda, a întinde, a trage. (A ~ firele textile.)
TENSIONARE s. încordare, întindere, tragere. (~ firelor textile.)
tension├í vb. I A produce ├«ncordare ÔŚŐ ÔÇ×Dar un joc simulat, inautentic, un joc ce nu decomprim─â, ci tensioneaz─â spiritul, o fals─â jubila╚Ťie [...]ÔÇŁ R.lit. 9 V 74 p. 5 (din tensiune; V. Gu╚Ťu Romalo C.G. 168169, atest─âri din 1971)

Tensionare dex online | sinonim

Tensionare definitie

Intrare: tensiona
tensiona verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -si-o-
Intrare: tensionare
tensionare substantiv feminin
  • silabisire: -si-o-