TELCI s. n. v. terci.

TERCI, terciuri, s. n. Mîncare constînd din mălai fiert în apă; mămăligă foarte subțire. Dacă aduci întîi terciul, Pe urmă aduci de surdă Oaspetelui oau (= ouă) și urdă. PANN, P. V. II 148. Zeamă de terci... Acum cum ar fi mîncat. TEODORESCU, P. P. 487. ◊ Fig. (Cu aluzie la lipsa de consistență a mîncării) Bălăcea prin terciul subțire ce-i trecea de ștaifurile scîlciate, se urca pe pantaloni ca două jgheaburi umede. I. BOTEZ, ȘC. 99. ◊ Expr. A face (pe cineva sau ceva) terci = a face (pe cineva sau ceva) una cu pămîntul; a face praf. – Variantă: telci (ȘEZ. V 6) s. n.