Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru tehnologie

TEHNOLOG├ŹE, tehnologii, s. f. 1. ╚śtiin╚Ť─â a metodelor ╚Öi a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, opera╚Ťiilor etc. utilizate ├«n scopul ob╚Ťinerii unui anumit produs. ÔÇô Din fr. technologie.
TEHNOLOG├ŹE, tehnologii, s. f. 1. ╚śtiin╚Ť─â a metodelor ╚Öi a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, opera╚Ťiilor etc. utilizate ├«n scopul ob╚Ťinerii unui anumit produs. ÔÇô Din fr. technologie.
TEHNOLOG├ŹE, tehnologii, s. f. Totalitatea cuno╚Ötin╚Ťelor despre metodele ╚Öi mijloacele de prelucrare a materialelor. Pe baza documenta╚Ťiilor sovietice s-a putut pune la punct construc╚Ťia ╚Öi tehnologia motoarelor electrice. SC├ÄNTEIA, nr. 2860.
tehnolog├şe s. f., art. tehnolog├şa, g.-d. art. tehnolog├şei; pl. tehnolog├şi, art. tehnolog├şile
tehnolog├şe s. f., art. tehnolog├şa, g.-d. art. tehnolog├şei; pl. tehnolog├şi, art. tehnolog├şile
TEHNOLOG├ŹE s.f. 1. ╚śtiin╚Ť─â a procedeelor ╚Öi mijloacelor de fabricare ╚Öi de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, procedeelor, opera╚Ťiilor etc. folosite pentru ob╚Ťinerea unui anumit produs. 3. (Rar) Tehnic─â. [Gen. -iei. / < engl. technology, fr. technologie, cf. gr. techne ÔÇô art─â, logos ÔÇô studiu].
TEHNOLOG├ŹE s. f. 1. ╚Ötiin╚Ť─â a metodelor ╚Öi a mijloacelor de prelucrare a materiilor prime, a materialelor ╚Öi a datelor. 2. ansamblul proceselor, al metodelor, opera╚Ťiilor etc. pentru realizarea unui anumit produs (< fr. technologie)
TEHNOLOG├ŹE ~i f. 1) ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul procedeelor ╚Öi mijloacelor de prelucrare a materialelor. Tehnologia metalelor. 2) Ansamblu de procedee ╚Öi de metode folosite ├«n scopul ob╚Ťinerii unui produs. [G.-D. tehnologiei] /<fr. technologie
tehnologie f. 1. tratat despre arte în genere; 2. totalitatea termenilor proprii unei arte sau meserii; 3. od. în special, partea gramaticei numită astăzi morfologie: fiecare inventa o etimologie și o tehnologie proprie NEGR.
*tehnolog├şe ╚Öi tecn- f. (vgr. tehnologia). ╚śtiin╚Ťa artelor ╚Öi meseriilor ├«n general. Totalitatea terminilor tehnic─ş a─ş une─ş arte or─ş une─ş ╚Ötiin╚Ťe. Odinioar─â, morfologie (o parte a gramatici─ş).
TEHNO- ÔÇ×tehnic─â, profesieÔÇŁ. ÔŚŐ gr. tekhne ÔÇ×me╚Öte╚Öug, meserieÔÇŁ > fr. techno-, engl. id., germ. id. > rom. tehno-. Ôľí ~cra╚Ťie (v. -cra╚Ťie), s. f., 1. Doctrin─â ╚Öi curent social-politic contemporan, care postuleaz─â cadrul unor structuri ├«n care puterea s─â apar╚Ťin─â nu factorilor politici, ci oamenilor de ╚Ötiin╚Ť─â, tehnicienilor ╚Öi organizatorilor; sin. tehnocratism. 2. Intelectualitate tehnocratic─â; ~fil (v. -fil1), adj., (despre specii animale) care se adapteaz─â u╚Öor la civiliza╚Ťia tehnic─â; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere a diferitelor profesii ╚Öi a procedeelor lor de lucru; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n tehnologie; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. ╚śtiin╚Ť─â a procedeelor ╚Öi a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblu al proceselor, metodelor, procedeelor, opera╚Ťiilor etc. utilizate ├«n scopul ob╚Ťinerii unui anumit produs; ~patie (v. -patie), s. f., denumire general─â pentru bolile profesionale; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., ramur─â a patologiei care trateaz─â despre bolile produse prin deficien╚Ťe ├«n tehnica ├«ntre╚Ťinerii ╚Öi exploat─ârii animalelor; ~psihologie (v. psiho-, v. -logie1), s. f., ramur─â a psihologiei care se ocup─â de mijloacele aplic─ârii practice a psihologiei teoretice; ~sfer─â (v. -sfer─â), s. f., zon─â de activitate tehnic─â a omului.

Tehnologie dex online | sinonim

Tehnologie definitie

Intrare: tehnologie
tehnologie