Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru tarhan

TARHÁN, tarhani, s. m. (Entom.; reg.) Șvab1. – Din ucr. tarhan.
TARHÁN, tarhani, s. m. (Entom.; reg.) Șvab1. – Din ucr. tarhan.
TARHÁN, tarhani, s. m. Șvab1.
TARHÁN, tarhani, s. m. (Entom.) Șvab1. – Ucr. tarhan.
tarhán (reg.) s. m., pl. tarháni
tarhán s. m., pl. tarháni
TARHÁN s. v. corhan, gândac de bucătărie, gândac de casă, gândac-negru, libarcă, rus, șvab.
tarhán (-ni), s. m. – Libarcă (Blatta germanica). – Var. tărhan, torhan, tarhon, turhan. Rut. tarhan (Tiktin). În Bucov. și Mold.
tarhan s. v. CORHAN. GÎNDAC-DE-BUCĂTĂRIE. GÎNDAC-DE-CASĂ. GÎNDAC-NEGRU. LIBARCĂ. RUS. ȘVAB.

Tarhan dex online | sinonim

Tarhan definitie

Intrare: tarhan
tarhan substantiv masculin