tapiser definitie

2 intrări

15 definiții pentru tapiser

TAPISÉR2 s. m. v. tapițer.
TAPISÉR1, tapiseri, s. m. Specialist în tapiserie. – Din fr. tapissier.
TAPISIÉR s. m. v. tapițer.
TAPIȚÉR, tapițeri, s. m. Meseriaș specialist în tapițarea mobilelor. [Var.: tapisér, tapisiér s. m.] – Din germ. Tapezier, it. tappeziere. Cf. fr. tapissier.
TAPIȚÉR, tapițeri, s. m. Meseriaș specialist în tapisarea mobilelor. – Probabil din pol. tapicer, bg. tapițer. Cf. germ. Tapezier.
TAPIȚÉR, tapițeri, s. m. Meseriaș specializat în tapisarea mobilelor. Și taică-tău a fost tapițer și pe tine te-a dat la carte. DEMETRIUS, C. 9.
tapisér (specialist în tapiserii) s. m., pl. tapiséri
tapițér (meșter în tapițerie) s. m., pl. tapițéri
tapisiér s. m., pl. tapisiéri
tapițér s. m., pl. tapițéri
TAPIȚÉR s.m. Lucrător specialist în lucrări de tapiserie. [Cf. germ. Tapezie(re)r].
TAPIȚÉR s. m. lucrător specialist în lucrări de tapițerie. (< germ. Tapezeie/re/r)
TAPIȚÉR ~i m. Meșter care tapisează obiecte de mobilă. /<fr. tapissier, it. tappezziere, germ. Tapezierer
tapițer m. cel ce lucrează tot felul de mobile de tapițerie și de stofe. [Nemț. TAPEZIER(ER)].
*tapițér m. (it. tappeziere, fr. tapissier, germ. tapezier și -ierer). Acela care face partea moale a mobilelor, așează perdelele și draperiile ș. a.

tapiser dex

Intrare: tapițer
tapisier admite vocativul substantiv masculin
tapiser admite vocativul substantiv masculin
tapițer substantiv masculin admite vocativul
Intrare: tapiser
tapiser admite vocativul substantiv masculin