Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru tabulatur─â

TABULAT├ÜR─é, tabulaturi, s. f. Sistem de nota╚Ťie muzical─â cu ajutorul cifrelor sau literelor, folosit ├«n sec. XV-XVII pentru instrumentele polifonice (org─â, clavecin etc.). ÔÇô Din germ. Tabulatur.
TABULAT├ÜR─é, tabulaturi, s. f. Sistem de nota╚Ťie muzical─â cu ajutorul cifrelor sau literelor, folosit ├«n sec. XV-XVII pentru instrumentele polifonice (org─â, clavecin etc.). ÔÇô Din germ. Tabulatur.
tabulat├║r─â s. f., g.-d. art. tabulat├║rii; pl. tabulat├║ri
tabulat├║r─â s. f., g.-d. art. tabulat├║rii; pl. tabulat├║ri
TABULATÚRĂ s.f. v. tablatură.
TABULAT├ÜR─é s. f. 1. sistem vechi de nota╚Ťie muzical─â cu ajutorul literelor, cifrelor ╚Öi al altor semne a╚Öezate pe linii paralele, pentru instrumentele cu claviatur─â ╚Öi cu coarde ciupite. 2. sistem de reguli componistice al artei meisters├Ąngerilor. (< germ. Tabulatur, lat. tabulatura)
tabulatur─â, denumire pentru nota╚Ťia (III) muzical─â destinat─â ├«n special unor instrumente cu claviatur─â* sau cu coarde ciupite. Cele mai importante t. sunt cele pentru org─â* ╚Öi cele pentru laut─â*. T. nu folosesc propriu-zis semne specific muzicale, ci combina╚Ťii de litere ╚Öi cifre, ├«n care, c├óteodat─â, intr─â ╚Öi c├óteva semne de nota╚Ťie muzical─â propriu-zis─â. At├ót t. pentru org─â, c├ót ╚Öi cele pentru laut─â, difer─â de la o ╚Ťar─â la alta. A. T. pentru org─â. T. german─â folose╚Öte litere mari pentru octava* mare, mici pentru cea mic─â (v. notarea octavelor), iar pentru celelalte, litere mici cu liniu╚Ťe deasupra ├«n combina╚Ťie cu semnele corespunz─âtoare valorilor* din nota╚Ťia mensural─â (v. musica mensurata) sau semne derivate din acestea. Pentru vocea (2) superioar─â, t. germ. veche, ├«ntrebuin╚Ťeaz─â un sistem cu linii, iar t. germ. nou─â numai litere ╚Öi semne. T. germ. este scris─â ├«n forma de partitur─â*. T. spaniol─â folose╚Öte cifre arabe: octava fa ÔÇô mi1 este notat─â cu cifre, de la 1 la 7. Pozi╚Ťiile de octave sunt indicate cu liniu╚Ťe sau puncte deasupra cifrelor. Este tot ├«n form─â de partitur─â. Deasupra cifrelor. Este tot ├«n form─â de partitur─â. Deasupra vocii superioare, la fel ca ╚Öi la t. pentru laut─â, ritmul este indicat cu ajutorul notelor mensurale, utiliz├óndu-se un singur semn pentru toate vocile. T. italian─â, englez─â, francez─â, neerlandez─â folosesc scriitura cu ajutorul notelor pe dou─â portative*. Se deosebesc prin num─ârul liniilor care intr─â ├«n componen╚Ťa portativului. ├Än t. it. portativul inferior cuprinde 2-6 linii, cel superior 5-8; ├«n cea engl. ╚Öi neerlandez─â portativele con╚Ťin ├«ntre 2 ╚Öi 6 linii. T. fr. folose╚Öte dou─â portative de cinci linii. B. T. pentru laut─â. Aceast─â t. ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«n genere litere, cifre, linii precum ╚Öi semne ritmice derivate din nota╚Ťia mensural─â (semibrevis*, minima* etc.), ultimele trecute deasupra semnelor pentru grifur─â (v. digita╚Ťie). Caracteristic pentru t. de laut─â este c─â, ├«n cadrul scriiturii polif., poate fi notat─â doar intrarea vocii ╚Öi nu valoarea, lungimea notelor respective. T. it. folose╚Öte ╚Öase linii, pentru fiecare coard─â o linie (lauta fiind acordat─â: Sol, do, fa, la, re1, sol1 sau: La, re, sol, si, mi1, la1), ultima linie cea mai grav─â, este coarda superioar─â. Pe linie sau deasupra ei, se indic─â grifura cu ajutorul cifrelor 0-9 (0 = coard─â liber─â). T. fr. ├«ntrebuin╚Ťeaz─â cinci linii (├«ncep├ónd cu anul 1584, ╚Öase), prima pentru coarda superioar─â. Acordajul (2) este ca la lauta it., iar grifura este indicat─â cu ajutorul literelor (a* = coarda liber─â, b* = griful 1 etc.). T. germ. este conceput─â pentru o laut─â cu 5 corzi. Este singura t. care nu folose╚Öte linii, corzile fiind indicate cu cifrele 1-5 (acordajul: do, fa, la, re1, sol1, sau re, sol, si, mi1, la1) ╚Öi num─ârate ├«ncep├ónd cu coarda grav─â. Grifura este indicat─â cu ajutorul literelor: a-e*, pentru griful [pozi╚Ťia (2)] 1, f*-k, pentru 2, etc. ├Äncep├ónd cu griful 6, se folosesc litere duble sau liniu╚Ťe deasupra literelor. ├Än Anglia, nu s-a creat o t. proprie, fiind ├«n uz cea fr. Aceasta din urm─â, ├«ncep├ónd aproximativ cu anul 1600, a ├«nlocuit treptat, ├«n mai toate ╚Ť─ârile, celelalte sisteme de nota╚Ťie, men╚Ťin├óndu-se p├ón─â ├«n sec. 18 sub forma de nouveau ton al lui Denis Gaultier (acordajul: La, re, fa, la, re1, sol1). V. intabulare.
TABULAT├ÜR─é (< germ.) s. f. 1. Sistem de nota╚Ťie muzical─â const├ónd ├«n utilizarea unor combina╚Ťii de litere ╚Öi cifre, folosit ├«n sec. 15-17, ├«n vestul Europei, pentru instrumentele polifonice (org─â, laut─â, clavecin, chitar─â ╚Ö.a.). 2. Tratat care cuprinde regulile artei componistice a meisters├Ąngerilor.

Tabulatur─â dex online | sinonim

Tabulatur─â definitie

Intrare: tabulatur─â
tabulatur─â substantiv feminin