tămândare definitie

2 intrări

6 definiții pentru tămândare

TĂMÂNDÁ vb. v. amâna.
TĂMÂNDÁRE s. v. amânare.
tămândá, tămấnd, vb. I (reg.) 1. a amâna, a tărăgăna. 2. a trece.
tămî́nd, a v. tr. Trans. Rar. Amîn, trăgănez.
tămînda vb. v. AMÎNA.
tămîndare s. v. AMÎNARE.

tămândare dex

Intrare: tămândare
tămândare
Intrare: tămânda
tămânda verb grupa I conjugarea I