*susțín, -ținút, a -țineá (est) și a -țíne (vest) v. tr. (lat. sustinére, d. susum, sus, și tenere, a ținea. – Se conj. ca țin). Țin, sprijin: temelia susține casa, oasele susțin carnea. Fig. Țin, întrețin, hrănesc, apăr: a susținea familia. Apăr cu dovezĭ, feresc de loviturĭ: a-țĭ susținea drepturile, un prĭeten, o cauză. Rezist: a susținea atacu. Sprijin, ajut: a susținea cu un batalion trupele atacate. Îmbărbătez: credința susține vitejia. Afirm: susțin că așa a fost. Mențin, persist: nu maĭ susțin cele afirmate. Mențin, păstrez: a-țĭ susține renumele, rangu, vocea (a o prelungi cu aceĭașĭ forță), conversațiunea. V. refl. Mă țin deasupra, plutesc: înotătoru, aeronautu se susținea bine. Fig. Mă ajut reciproc: frațiĭ se susțin. – Vulg. supțin.