Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 817816:

*suspensív, -ă adj. (mlat. suspensivus). Jur. Făcut p. a suspenda executarea uneĭ judecățĭ, uneĭ învoĭelĭ: apel suspensiv.

Suspensiv dex online | sinonim

Suspensiv definitie