Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1040371:

STRU s. 1. (MUZ.) coardă. (~ a unei viori.) 2. (TEHN.) coardă, sfoară. (~ a ferăstrăului.) 3. (TEHN.) cordar, întinzător, (reg.) aripă, cheie, încordător, lemnuș, limbă, lopățică, pană, răsucitoare, săgeată, struneală, sucitor. (~ la ferăstrău.) 4. zăbăluță. (~ la zăbala căpăstrului.)

strună definitie

strună dex