stropșí, stropșesc, vb. tranz și refl. – 1. A strivi, a prăpădi, a nimici. 2. A poci, a (se) deforma, a (se) schimonosi: „Că baiu al rău l-a stropși, / La mine de n-a zini” (Calendar 1980: 121). Din sl. stroșiti.