Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru sticli

STECL├Ź vb. IV v. sticli.
STICL├Ź, sticlesc, vb. IV. Intranz. A luci (ca sticla), a sclipi, a sc├ónteia. ÔÖŽ (Despre ochi, privire) A str─âluci, a sc─âp─âra (de bucurie, de pl─âcere). ÔŚŐ Expr. A-i sticli cuiva ochii (pe undeva) = a fi, a se g─âsi, a tr─âi (undeva). ÔÖŽ Tranz. A a╚Ťinti, a pironi, a fixa ochii. [Var.: (├«nv. ╚Öi reg.) stecl├ş vb. IV] ÔÇô Din sticl─â.
STECL├Ź vb. IV v. sticli.
STICL├Ź, sticlesc, vb. IV. Intranz. A luci (ca sticla), a sclipi, a sc├ónteia. ÔÖŽ (Despre ochi, privire) A str─âluci, a sc─âp─âra (de bucurie, de pl─âcere). ÔŚŐ Expr. A-i sticli cuiva ochii (pe undeva) = a fi, a se g─âsi, a tr─âi (undeva). ÔÖŽ Tranz. A a╚Ťinti, a pironi, a fixa ochii. [Var.: (├«nv. ╚Öi reg.) stecl├ş vb. IV] ÔÇô Din sticl─â.
STECL├Ź vb. IV v. sticli.
STICL├Ź, sticlesc, vb. IV. Intranz. 1. A luci (ca sticla), a str─âluci, a sc├«nteia, a sclipi. Pornir─â ├«ntr-acolo, cu junghiurile ╚Öi chimirurile late sticlind ├«n s─âget─ârile soarelui. SADOVEANU, O. I 31. Tocmai ├«n fund, t├«rgul sticlea ├«n soare, crucea bisericii str─âpungea seninul, ├«n razele soarelui p─ârea c─â p├«lp├«ie ╚Öi d├«nsa ca o flac─âr─â. G├ÄRLEANU, L. 29. ÔŚŐ Tranz. (Neobi╚Önuit) Soarele b─âtea de c─âtr─â amiaz─â ╚Öi stre╚Öinile din sat de la Tarc─âu ╚Ť├«r├«iau, sticlind ╚Öiraguri de m─ârgele vii. SADOVEANU, B. 113. 2. (Despre ochi) A str─âluci (mai ales de bucurie, pl─âcere, dorin╚Ť─â). Ochii ├«i sticlir─â prin ├«ntunerec. DUMITRIU, B. F. 66. Pe fa╚Ťa alb─â, sticleau ochii ├«n bur─â de lacrimi. SADOVEANU, O. I 250. Ochii alba╚Ötri-verzui ├«i sticleau inteligent ╚Öi ╚Öiret. REBREANU, R. I 33. Toat─â fa╚Ťa i se limpezi ╚Öi ochii ├«i sticleau ├«n cap de be╚Ťia unei bucurii copil─âre╚Öti ╚Öi nest─âp├«nite. VLAHU╚Ü─é, O. A. I 96. ÔŚŐ Expr. (├Än fraze interogative sau exclamative) (Cine ╚Ötie) pe unde ├«i sticlesc ochii = (cine ╚Ötie) unde se afl─â, unde ╚Öi cum tr─âie╚Öte. Ehei!... pe unde-i sticlesc lui ochii acuma... - Pe unde-i sticlesc ochii? Nu s-o fi-nsurat? ÔÇô Ce-nsurat!... C. PETRESCU, O. P. II 84. Ghivorni╚Ťa cea de alalt─âieri noapte m-o apucat ├«n p─âdure, ╚Ö-am r─ât─âcit poteca; de nu d─âdeam peste V─âsui al dumitale ├«n opcin─â, cine ╚Ötie pe unde mi-ar fi mai sticlit ochii!... HOGA╚ś, M. N. 192. A-i sticli (cuiva) ochii ├«n cap = a fi de╚Ötept, vioi, dr─âcos. ÔÖŽ Tranz. (Cu complementul ┬źochii┬╗) A pironi, a a╚Ťinti, a fixa (obiecte luminoase). M-am lungit ├«n iarba de pe marginea drumului ╚Öi am sticlit ochii la stele p├«n─â dup─â miezul nop╚Ťii. HOGA╚ś, DR. 259. ÔÇô Variant─â: (Mold.) stecl├ş (SADOVEANU, Z. C. 332, CREANG─é, P. 260, EMINESCU, N. 8, RUSSO, S. 22) vb. IV.
sticl├ş (a ~) (sti-cli) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. sticl├ęsc, imperf. 3 sg. sticle├í; conj. prez. 3 s─â sticle├ísc─â
sticl├ş vb. (sil. -cli), ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. sticl├ęsc, imperf. 3 sg. sticle├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. sticle├ísc─â
STICL├Ź vb. 1. v. str─âluci. 2. a luci, a sc├ónteia, a sclipi, a str─âluci, (rar) a str─âlumina. (Albe coifuri ~.)
STICL├Ź vb. v. a╚Ťinti, fixa, pironi, ╚Ťinti, ╚Ťintui.
A STICL├Ź ~├ęsc intranz. 1) (despre lucruri) A avea un luciu ca de sticl─â. 2) (despre ochi) A avea o str─âlucire deosebit─â (din cauza unei emo╚Ťii); a sclipi; a sc├ónteia. ÔŚŐ Cine ╚Ötie pe unde ├«i ~esc ochii cine ╚Ötie unde se afl─â (╚Öi cum o mai duce). [Sil. sti-cli] /Din sticl─â
sticl├Č v. a luci fix: ochii s─âi sticliau.
sticl├ęsc v. tr. (d. sticl─â). Vest. Str─âlucesc ├«n ├«ntuneric: ochi─ş lupulu─ş sticlea┼ş ├«n ├«ntuneric. ÔÇô ├Än est steclesc.
STICLI vb. 1. a licări, a luci, a scăpăra, a scînteia, a sclipi, a străluci. (Ochii îi ~.) 2. a luci, a scînteia, a sclipi, a străluci, (rar) a strălumina. (Albe coifuri ~.)
sticli vb. v. AȚINTI. FIXA. PIRONI. ȚINTI. ȚINTUI.

Sticli dex online | sinonim

Sticli definitie

Intrare: sticli
stecli verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
sticli verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -cli