Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 559688:

stéreo adj. inv. Stereofonic ◊ „Ministerul Comerțului Interior ne informează că, începând din acest trimestru, magazinele de specialitate vor primi și vinde aparate radioreceptor «Bucur» stereo cu care se pot recepționa și emisiunile stereo de pe programul 3.” R.l. 5 V 77 p. 5; v. și autostop (din fr. stéréo; DMC 1950; L. Seche în SCL 2/76 p. 202; FC I 25; LTR; DEX, DN3)

Stereo dex online | sinonim

Stereo definitie