stare f. 1. acțiunea de a sta: o stare în calea progresului BĂLC.; 2. mod de a fi, situațiunea unei persoane sau a unui lucru: starea afacerilor, în proastă stare; 3. condițiune, profesiune: stare socială; 4. pozițiune: a pune în stare, a fi în stare de a...; 5. avere (= stare bună: cf. fr bien-être): om cu stare. [V. sfà]. V civil.