Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 804908:

spiriduș m. 1. drăcușor de care, zice-se, vrăjitorii se servesc în săvârșirea fermecelor lor; 2. fam. copil foarte deștept. [Mold. spirituș = pol. SPIRYTUȘEK, drăcușor].

SpiriduÈ™ dex online | sinonim

SpiriduÈ™ definitie